Social
Provocări tehnice în construcția Catedralei Naționale. Edificiul a fost ridicat cu tehnologii complexe
Sursă foto: Captură de ecran Youtube
Din cuprinsul articolului
Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a prezentat, la Trinitas TV, principalele provocări tehnice întâmpinate în construirea Catedralei Naționale, subliniind soluțiile inginerești adoptate pentru fundație, hidroizolație și protecția la cutremur.
Provocările tehnice ale Catedralei Naționale
De la început, săparea fundației la 24 de metri adâncime a fost una dintre cele mai dificile etape. Pentru a evita prăbușirea pereților, groapa a fost consolidată cu beton armat, necesitând o cantitate mare de ancore din oțel.
„Am încercat să reducem numărul de nivele de la patru la trei, economisind astfel bani și resurse, iar această primă mare încercare a șantierului a fost un mare succes”, a mărturisit Părintele Nicolae Crîngașu.
O altă provocare critică a fost hidroizolația. Toate soluțiile existente pe piață ofereau garanție de doar 60 de ani, insuficient pentru durata proiectată a Catedralei. S-a adoptat, astfel, o soluție tradițională și verificată de milenii, placarea cu plumb, tehnologie complicată, dar extrem de eficientă. Părintele Crîngașu a explicat că „am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”.
Protecția anti-cutremur, cea mai inovatoare parte a construcției
Protecția la cutremur a fost considerată cea mai inovatoare etapă a construcției, deoarece Catedrala Națională nu putea fi segmentată în rosturi seismice, așa cum se practică de obicei. Echipa de ingineri a realizat o structură capabilă să asigure stabilitatea edificiului, reducând mișcarea verticală la 30 de centimetri în cazul unui seism major, comparativ cu 120 de centimetri la alte clădiri de aceeași înălțime.
Crucea de 7 metri de pe Catedrala Națională. Sursa foto: Facebook/Catedrala Națională
Adaptarea Turnului Clopotniță a presupus refacerea calculelor pentru rezistența structurii și pentru absorbția vibrațiilor generate de cel mai mare clopot cu balans din Europa, cu o greutate de peste 25 de tone. Coordonatorul lucrărilor a precizat că montarea și exploatarea clopotelor au implicat eforturi complexe, dar rezultatul final a corespuns așteptărilor tehnice și arhitecturale.
Catedrala Națională a fost sfințită etapizat
Părintele Nicolae Crîngașu a subliniat că progresul lucrărilor a fost adesea condiționat de buget, fiind nevoie să se înceapă proiecte înainte de a avea asigurată finanțarea completă, pentru a nu întârzia finalizarea. Montarea crucii de 7 metri înălțime și 7 tone pe Turla Principală a avut loc în aprilie 2025.
Catedrala Națională a fost sfințită etapizat, cu altarul în 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri și pictura în mozaic în 2025, în Anul Centenar al Patriarhiei Române.
