Protestul intelectualilor: Ce se întâmplă la ICR e o ruşine, o reglare de conturi faţă de Patapievici

Oamenii de cultură români sunt revoltaţi de situaţia de la ICR şi solidari în protestul împotriva demolării acestei instuţii. Gabriel Liiceanu, Victor Rebengiuc şi Ioana Pârvulescu sunt doar câţiva dintre cei care, contactaţi de EVZ, şi-au făcut publică dezaprobarea.

Gabriel Liiceanu, filosof şi director al editurii Humanitas: "Nici o instituţie bugetară din România nu a făcut, în toată istoria ei, atât de mult cât a făcut Institutul Cultural Român pentru România. Niciodată cultura română nu a fost mai bine promovată în lume, niciodată valorile spirituale ale locului nu au fost mai înţelept şi mai eficace folosite pentru a arăta altor popoare chipul nostru civilizat. Niciodată tinerii creatori nu au fost mai atent sprijiniţi şi promovaţi pe scena mare a lumii ca în aceşti ultimi ani. Altfel spus, niciodată rolul de ambasador al ţării acesteia nu a fost jucat cu mai multă pricepere, dăruire şi patriotism decât a făcut-o formidabila echipă creată şi condusă timp de şase ani de către Horia-Roman Patapievici. A schimba misiunea acestui Institut, a-i şicana pe cei care şi-au slujit exemplar ţara, a le tăia bugetul, a-i denigra («transparenţa cheltuielilor»! Nu cunosc instituţie bugetară mai pedantă cu raportarea cheltuirii fiecărui bănuţ decât ICR!) este un act de neiubire de ţară, o dovadă că cei care au fost aleşi să ne administreze vieţile nu sunt ghidaţi de gândul la binele nostru, ci de patimi dezonorante, de orgolii, de spirit de vendetă şi de o nevoie suspectă şi nemărginită de a controla totul. Ştiţi cum se poate înţelege cel mai bine ce face actuala putere cu Institutul Cultural Român? E ca şi cum la Olimpiada în curs de desfăşurare, statul român, în loc să-l felicite pe un sportiv din lotul nostru pentru obţinerea titlului de campion, i-ar lua medalia şi ar arunca-o în noroi." Victor Rebengiuc, actor: "Nu aprob deloc schimbarea care se produce acolo, pentru că ICR a avut o contribuţie extraordinară la promovarea culturii româneşti în străinătate. Am fost martor şi participant la mai multe acţiuni care au fost primite cu interes deosebit de către oamenii de cultură din alte ţări. Lucrul acesta s-a văzut în recenzii şi articole publicatre în ziare prestigioase, în America, Israel şi alte state". Dan Perjovschi, artist: "ICR era una din puţinele instituţii ale statului cu un bilanţ remarcabil. Fără să ignore latura tradiţională a culturii româneşti, ICR a fost un promotor excepţional al artelor contemporane, al deschiderii şi valorilor universale. A ajuns în câţiva ani să se transforme din ceva provincial în ceva invidiat de instituţii din ţări occidentale mult mai mari şi mai bogate. În artă nu se dau medalii, dar e nevoie exact de aceeaşi pregătire şi determinare ca şi la sport. Şi nouă, artiştilor, ne-au lipsit bazinele şi vitaminele, dar măcar am avut în ICR un partener deschis şi serios. În ultimii ani, incredibil, actori, scriitori, coregrafi, regizori, muzicieni şi artişti români au performat la vârf peste tot în lume. E meritul lor personal, dar şi meritul incontestabil al ICR. Politicienii cred că un premiu la Cannes, o invitaţie la Centre Pompidou sau un articol în «New York Times» se pot cumpăra cu bani sau cu indicaţii preţioase şi că toată cultura este o maşinărie de propagandă (altfel, în opinia lor, nu foloseşte la nimic). Se înşală amarnic! Artiştii şi actorii deja cunoscuţi se vor descurca oricum, dar îmi pare rău de tineriii care vor trebui să-şi dovedească «apartenenţa la naţiune» cu un buget tăiat la jumătate. Cât priveşte echipa ICR care-şi dă demisia astăzi, în loc să li se dea o medalie, li se dă un şut în cur". Ioana Pârvulescu, scriitoare: "Suntem în timpul Jocurilor Olimpice, aşa că voi folosi o comparaţie sportivă: închipuiţi-vă un român care aleargă la proba de 5000 de metri, deci o probă long distance, adică, tradus în termeni culturali, o probă cu bătaie lungă, de viitor. Omul s-a pregătit luni de zile, s-a antrenat, a dovedit la toate campionatele că e «competitiv», dar, în timpul Jocurilor Olimpice, coechipierii îi atârnă ghiulele de glezne sau, ca să fie mai sigur, îi rup un picior. Sau îl schimbă pe alergătorul nostru performant cu altul, care nu s-a antrenat deloc şi care va trebui s-o ia de la capăt. În România ceea ce lipseşte e continuitatea, continuitatea pozitivă. Şi dacă în cazul unui lucru care nu merge bine e firesc să schimbi ceva, în cazul unuia care merge bine şi de care toată lumea e mulţumită, nimic nu justifică schimbarea. Mai ales atunci când se află în plină cursă. ICR-ul are recunoştere naţională şi internaţională, nu are culoare politică, are minunate proiecte deja realizate sau pe cale să se înfăptuiască, în stare să ne facă vizibili. Alături de New Europe College e una din puţinele instituţii româneşti care funcţionează perfect în ţară şi - ca să mă întorc de unde am plecat - în competiţiile internaţionale". Radu Muntean, regizor: "Eu nu sunt mai indignat acum decât am fost acum o lună sau mai bine, când a început scandalul. Am spus-o şi atunci că mi se pare nedrept şi stupid ce a făcut guvernul Ponta. Fără să susţin că ICR-ul a funcţionat fără pată în toţi aceşti ani, cred că a promovat foarte eficient cultura românească în lume şi că nu există nici un motiv pentru schimbările de management stipulate prin acea ordonanţă de guvern. Rolul ICR-ului a fost şi ar trebui să fie acela de a face imagine României în lume şi nu de a gestiona «identitatea naţională a românilor» aşa cum se menţionează în ordonanţa. E foarte trist ce se întâmplă, micşorarea bugetului e doar o parte din problemă. Aşa că, adio arta contemporană, festivaluri de film la Lincoln Center şi târguri de carte, probabil ne vom îmbrăca în ie şi vom recita din Eminescu. E tot ce înţeleg guvernanţii noştri despre cultura românească".

Adriana Babeţi, scriitoare: "(Situaţia de la ICR- n.r.) mi se pare foarte coerentă cu ideea guvernanţilor de a distruge tot ce e bun. ICR-ul a fost printre primele instituţii demolate, în sensul în care era pus în cauză însuşi conţinutul misiunii sale şi, după cum se vede, tot el e primul a cărui decapitare e programatic realizată. Mi se pare ceva nedrept, flagrant de nedrept, cu atât mai mult cu cât unanimitatea protestelor împotriva acestei decizii a fost impresionantă. Deci, văd că se poate orice". Cristi Puiu, regizor: "Patapievici ştie cel mai bine cum stau lucrurile la ICR şi de ce va demisiona. Cred, din păcate, că sunt foarte mari şansele ca acea instituţie să fie politizată. Băsescu nu a intervenit nici o secundă, nu a trasat nici o directivă în acel institut. Acum însă, mai ales dacă se va respecta algoritmul politic, toată lumea va avea de pierdut şi, în special, institutele culturale româneşti. În orice caz, cred că a fost o reglare de conturi faţă de Patapievici şi cred că au greşit. Dar asta e problema cu clasa politică de la noi. Când vin la putere se transformă în mici dictatori".

Andrei Ujică, regizor: "Societatea româna de azi este scindată nu doar din cauza unei înfruntări între cleptofili şi cleptofobi, ci şi din cauza unui conflict de competenţă. Anihilarea activităţii ICR-ului, instituţia statului cu cea mai bună funcţionare, trebuie citită în această cheie. Actuala guvernare are nevoie de o racordare la propriul grad de incompetenţă şi pe canalul cultural. Dând ICR-ul pe mâna Comisiei de Cultură a Senatului aflată la nivelul lui Sergiu Nicolaescu şi al fanei sale Lia Olguţa Vasilescu, ea poate fi sigură că aceasta este mai degrabă compatibilă cu academicianul de Teleenciclopedia, Răzvan Theodorescu, sau cu producătorul de televiziune sub-profesională Stelian Tănase, drept parteneri de dialog în fruntea Institutului, decît cu Horia-Roman Patapievici. O victorie pe-atât de inutilă, pe cât de efemeră". CITIŢI ŞI:

Românii, cocoșați de scumpiri. Inflaţia crește în continuare. Ce s-a scumpit cel mai mult

Vești bune pentru angajați. Mai multe zile libere legale în 2025

• Conducerea ICR demisionează în bloc
• Mircea Cărtărescu, despre "demolarea ICR": "Parlamentul aservit celor doi escroci politici a făcut un prim experiment de autoritarism"
• CCR: Trecerea ICR de la Preşedinţie la Senat, constituţională. Horia Roman Patapievici va demisiona
• Mircea Mihaieş, despre decizia privind ICR: "Ordonanţa, o răfuială de tip politic cu nişte intelectuali neconvenabili"
• Scandalul ICR: Sute de organizaţii din Europa au trimis Guvernului o scrisoare de protest
• The New York Times scrie despre protestele din Statele Unite şi Europa pornite de scandalul ICR