Statul cosmetizează fără ruşine adevărata situație a companiei Oltchim, una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sudestul Europei. Profitul anunțat pentru anul 2015 este inexistent, făcut doar prin mutări contabile dintr-o categorie într-alta, provocând mai multe pierderi

AUTOR : Sonia Vântu

Revista Capital a obținut un audit realizat de unul dintre creditorii Oltchim, iar situația este absolut dezastruoasă. Asta în contextul în care ministrul Economiei Costin Borc a anunțat că Oltchim este scoasă la vânzare pe bucăți, prin nouă pachete de active, procesul de selecție fiind estimat a se finaliza până la finele acestui an.

Pe româneşte, profitul de aproape 2,3 miliarde de lei în 2015 este făcut din pix, printr-un transfer contabil prin care societății i se permite să înregistreze drept venit valoarea datoriei acceptate de creditori a fi tăiată. „Prin exluderea acestui venit, societatea este pe pierdere”, se arată în document. Mai explicit, administratorul judiciar Gheorghe Piperea a negociat cu cei care trebuie să recupereze sume de la Oltchim să reducă datoria. Aceştia au acceptat tăierea a 2,37 miliarde de lei din totalul de 3,45 miliarde de lei. Suma a fost trecută la venit, ca şi cum banii ar fi intrat în conturile combinatului.

Oltchim trebuie acum să plătească impozit pe venit pentru o sumă care nu a fost niciodată încasată. Mai mult, datorează un impozit de 32 milioane lei pe profitul obținut din ștergerea de datorii. Potrivit legislației privind insolvența, precum și Codului Fiscal, anularea de datorii reprezintă venit scriptic al perioadei în care a survenit operațiunea, venit care influențează rezultatul înregistrat de compania debitoare. Acest impozit va fi însă achitat doar după vânzarea participației statului la Oltchim.

Lipsă de transparență

În primul semestru din 2016 situația s-a repetat. Însă banii au fost tranferați din altă categorie contabilă într-alta. „Profitul net de 18,6 milioane de lei anunțat în prima jumătate a anului 2016, potrivit rapoartelor neauditate, se bazează pe o activitate operațională în creştere față de anii precedenți, dar şi pe un ajutor contabil în valoare de 23 de milioane de lei, fără de care rezultatul final ar fi fost unul negativ. Lipsa explicațiilor unor sume semnificative este o constantă în majoritatea situațiilor financiare publicate de Oltchim de-a lungul timpului”, se mai arată în acelaşi document.

Privatizarea pe bucăți - nu se ştie ce se vinde

Statul a încercat în mai multe rânduri privatizarea Oltchim, dar fără succes. La începutul lui 2016, Oltchim a primit trei scrisori de intenție pentru privatizare din partea unei companii din China şi a două din România, dar negocierile au eşuat.

Ultima variantă de privatizare se referă la un proces competitiv de vânzare a activelor societății, grupate în mai multe pachete, la acest moment avându-se în vedere de către societate nouă astfel de pachete de active, potrivit companiei. Însă statul vinde practic în orb activele companiei, fără o analiză detaliată din care să reiasă profitabilitatea fiecărei subcomponente din paleta de produse ale Oltchim şi în funcție de rezultat, să alinieze oferta cu cerințele actuale ale pieței. Potrivit raportului de audit citat, din utilajele existente, 70% sunt nefuncționale, ori din cauza lipsei de cerere de produse, ori din cauza imposibilității tehnice de repornire. „Pentru orice cumpărător, valoarea acestor active este foarte importantă, de aceea e nevoie de o mai mare transparență în privința informațiilor prezentate în datele financiare ale Oltchim. Nu am reuşit să descoperim ce anume produce fiecare instalație, iar pentru cele care sunt în funcțiune, dacă producția obținută de fiecare utilaj/instalație este profitabilă sau nu”, se arată în document. De asemenea, în rapoartele Oltchim, nu există nicio lămurire cu privire la obligațiile de mediu pe care instalațiile le poartă, se mai arată în raport. Acestea erau, la finalul anului 2015, în valoare de 100 milioane de lei, „cifră care nu este înregistrată în contabilitate”, dar care va fi moştenită de investitorul care va cumpăra compania după privatizare.

Restanțele combinatului Oltchim către angajații, atât din salarii cât şi din plăți compensatorii ca urmare a concedierilor, au ajuns, în august 2016, potrivit unui document trimis Ministerului Economiei de Comisia Europeană, la 9,7 milioane de lei. Sumele stabilite pentru cei disponibilizați, aproximativ 1.000 de angajați nu au fost nici azi achitate, iar salariile sunt întârziate cu aproximativ trei luni.

Comisia Europeană investighează iar Oltchim

În aprilie 2016, Comisia Europeană a deschis o investigație pentru a verifica dacă anularea datoriilor istorice ale Oltchim SA către stat şi continuarea susținerii combinatului chimic de către companiile de stat au fost în linie cu legislația europeană în domeniul ajutorului de stat. Verificările Comisiei vor viza în special acumularea datoriilor față de Autoritatea română pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), anulările de datorii de către AAAS şi diferite întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar, precum şi sprijinul acordat Oltchim de două societăți de stat (CET Govora şi Salrom) care, în ciuda deteriorării situației financiare a Oltchim, au continuat să aprovizioneze Oltchim cu energie electrică, abur şi soluții saline.

Falimentul CET Govora, consecința contractelor cu Oltchim

În luna mai a acestui an, CET Govora, îşi anunța insolvența. Dosarul a fost deschis pe 29 aprilie chiar la cererea CET Govora, cel mai mare producător de energie electrică şi termică din județul Vâlcea, în calitate de debitor.

CET Govora avea şi datorii de circa 200 milioane de lei către Complexul Energetic Oltenia pentru cărbunele livrat până în 2014. În aceste condiții, anul trecut, CE Oltenia a transferat către CET Govora exploatările miniere Berbeşti - Alunu, considerate nerentabile, afacere inclusă într-un program de restructurare. Însă acest transfer ar fi adus o pierdere CE Oltenia de circa 110 milioane lei. Prețul de transfer a fost de 184,1 milioane de lei, plata urmând să fie făcută eşalonat timp de zece ani, în condițiile în care datoriile CET Govora erau de peste 220 de milioane de lei, iar valoarea bunurilor predate era de 74,6 milioane de lei.

Decizii economice luate la presiuni politice

Potrivit raportului realizat de firma de insolvență Euro Insolv, problemele au început odată cu semnarea contractelor de furnizare de aburi industriali şi electricitate către Oltchim, cel mai mare consumator pentru CET Govora. „Având în vedere că Oltchim cumpăra peste 61% din aburul industrial produs de CET Govora, rezultă că pierderea cea mai mare pentru CET Govora este produsă chiar de relația comercială cu Oltchim, încheierea şi derularea contractului nr. 33239/27.12.2016, astfel cum acesta a fost modificat prin cele 14 acte adiționale, reprezentând una dintre principalele cauze care au determinat insolvența producătorului de energie”, se arată în raport.

În perioada 2008-2016 CET Govora a livrat numai în pierdere aburul industrial către Oltchim, pierderea în această perioadă fiind de 103 milioane de lei (23 de mil euro) din livrările de abur industrial sub costul de producție.

În document se subliniază că implicarea politicului a determinat ca în 2012, deşi avea facturi neachitate de 100 de milioane de lei, CET Govora să livreze către Oltchim şi energie electrică, având în vedere faptul că Electrica Furnizare a întrerupt furnizarea către Oltchim. „Decizia nu a avut nicio justificare economică, fiind luată exclusiv din rațiuni politice, această decizie reprezentând un exemplu cât se poate de grăitor al ingerinței factorului politic în managementul debitoarei”, mai scrie în raport.

CET Govora are circa 2.000 de angajați, cu tot cu cei de la exploatările miniere, acționar unic fiind Consiliul Județean Vâlcea.

Datorii imense, şterse

Astfel, datoriile Oltchim către producătorul de energie au crescut în 2013, înainte de intrarea în insolvență a combinatului, la aproape 137 milioane de lei (31,2 mil. Euro). După intrarea în insolvență a Oltchim, la masa credală datoria către CET Govora a fost tăiată cu 70% din total, rămânând suma de 40 milioane lei de plătit. Însă în planul de reorganizare, plata este condiționată de vânzarea combinatului la prețul de 307 milioane de euro. „Având în vedere că de la deschiderea procedurii de insolvență au trecut trei ani, iar şansele de privatizare a Oltchim la prețul prevăzut în plan sunt inexistente, pierderea suferită de CET Govora ar putea ajunge la valoarea întregii creanțe de 136,899 milioane de lei”, se mai arată în raportul firmei de insolvență Euro Insolv.