Astfel, DNA susține că, orin încheierea de şedinţă nr.337 din data de 9 aprilie 2014, pronunţată în dosarul nr.1513/1/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a dispus, printre altele, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie cu privire la inculpaţii Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de aceştia.

S-a reţinut decătre Cosma faptul că, din examinarea actelor cauzei, ”procurorul nu a administrat, până în acest moment procesual, probe care să creeze suspiciunea rezonabilă privind primirea (modalitate de săvârşire a infracţiunii de luare de mită reţinută în cauză) de către inculpatul Mazăre Radu Ştefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de către inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca, în schimbul acesteia, inculpatul Mazăre Radu Ştefan să-i faciliteze câştigarea licitaţiei şi încheierea contractului de achiziţie nr. 10.240 din 22.12.2011 între Regia Autonomă „Exploatarea domeniului public şi privat” Constanţa şi S.C. ShapirStructures S.R.L, al cărei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham”.

Nu a motivat de ce a înlăturat probele DNA

Sub acest aspect, judecătoarea Cosma nu a motivat de ce a înlăturat probele pe care le-a invocat procurorul şi pe care şi-a întemeiat propunerea de arestare preventivă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a reproşat procurorului că  lipseşte o anume probă, iar sub acest aspect,  în motivare a reţinut că …,, nu se desprinde vreun dialog dintre inculpatul Mazăre Radu şi  inculpatul MorgersternAvraham  din care să rezulte că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre Radu de la inculpatul MorgersternAvraham  –  fila nr.34 motivare judecător fraza 4.

Ce a susținut Cosma

Practic, judecătorul de drepturi şi libertăţi  a apreciat că dacă ar fi existat o astfel de probă, aceasta  ar fi fost  în măsură  să dea greutate faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să consacre/consfinţească   realitatea de necontestat că banii, obiectul mitei sunt în contul inculpatului Mazăre Radu. Aşadar, se poate trage concluzia  că judecătoarea susține că luarea măsurii arestării preventive este posibilă numai dacă  printre probele administrate de procuror, supuse evaluării judecătorului se regăseşte  o anumită probă indicată de acesta! Deci, per a contrario înabsenţa probei pe care o indică judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se poate în mod rezonabil susţine acuzaţia.

”O asemenea interpretare este greşită iar un asemenea mod de aplicarea a dispoziţiilor legale referitoare la măsurile preventive sunt profund  străine spiritului ce se degajă din scopul, condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive în general dar şi din condiţiile, cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP şi denotă  încălcarea normelor de procedură. Mai mult acreditează ideea că ori de câte ori  nu există o probă la care se ,, gândeşte ,, judecătorul de drepturi şi libertăţi , nu poate fi justificată măsura arestării preventive, iar când există o probă evidentă, directă sau  la limita evidenţei, există  obligaţia dispunerii măsurii preventive”, se mai arată în sesizarea trimisă către CSM.

în faza de urmărire penală este chiar imposibilă diferenţierea între  probe şi ce indicii temeinice, pe de o parte, iar pe de altă parte o asemenea interpretare a judecătorului induce obligaţia evaluării cantitative, ceea ce de asemenea contravine dispoziţiilor legale.

Dacă este cercetat, atunci să fie în libertate!

Încălcarea normelor de procedură de către doamna judecător Cosma Rodica nu s-a oprit aici ci, a continuat, deoarece, contrar aserţiunilor anterioare a arătat, că ,, dat fiind, însă, faptul că împotriva celor doi inculpaţi se derulează o procedură judiciară, pentru buna desfăşurare a acesteia, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune luarea măsurii preventive a controlului judiciar”. Aşadar, în aceste circumstanţe descrise, judecătorul de drepturi şi libertăţi a acreditat interpretarea, contrară dispoziţiilor legale, conform căreia, în lipsa dialogului dintre inculpatul Mazăre Radu şi  inculpatul MorgersternAvraham  din care să rezulte că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre Radu de la inculpatul MorgersternAvraham, restul probelor pe care procurorul şi-a întemeiat propunerea de arestare dacă nu confirmă această ipoteză nu confirmă presupunerea rezonabilă în raport cu acuzaţia .

A reinventat dreptul

Apreciem că, în raport cu normele interne şi europene , doamna judecător Cosma Rodica  a nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept procesual penal. Concluzia instanţei de judecată nu are nicio legătură cu procesul de evaluare a probelor şi de analiză a scopului, condiţiilor generale de aplicare a măsurilor preventive, a cazurilor de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP. Concluzia judecătorului de dreptului şi libertăţi Cosma Rodica reflectă doar strădania de a evoca fără analiză susţinerile părţilor, contrar responsabilităţiifuncţiei de judecător care impune major interpretareajudiciară prin aplicarea legii, nu creativitate şi originalitate.

”Faţă de cele de mai sus, urmează să stabiliţi dacă există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare de către doamna Rodica Cosma, judecător de drepturi şi libertăţi în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală,faptă ce ar putea constitui abatere disciplinară, prevăzută de art.99 lit.r) şi t) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se mai arată în sesizarea DNA.