Justitie
Procurorii anticorupție ar putea contesta deciziile procurorului general. Guvernul cere modificări pentru a evita blocarea anchetelor
Justiție. Sursă foto: ChatGPT
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Procurorii anticorupție și cei din cadrul PCCOCS ar putea contesta în instanță anumite decizii ale procurorului general. Guvernul susține inițiativa, dar cere modificări pentru a evita întârzieri în anchetele penale și suprasolicitarea instanțelor. Printre propuneri se numără stabilirea unui termen de 48 de ore pentru consultarea procurorilor specializați și posibilitatea intervenției urgente fără consultare prealabilă.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri, 28 octombrie, avizul asupra proiectului de lege privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor. Documentul susține, în principiu, inițiativa legislativă, dar recomandă revizuirea mai multor prevederi înainte de adoptarea finală.
Ședința Executivului s-a desfășurat online și a început la ora 15:45. Pe ordinea de zi a fost inclus un singur subiect. Și anume examinarea avizului prezentat de Ministerul Justiției. A fost a doua ședință de Guvern din aceeași zi, după reuniunea ordinară de dimineață, care a început la ora 10:00.
În aviz, autoritățile atrag atenția că unele dintre soluțiile propuse ar putea afecta desfășurarea urmăririi penale și mecanismul prin care instanțele verifică legalitatea procedurilor.
„Din punct de vedere conceptual și funcțional, soluțiile propuse comportă o serie de riscuri pentru desfășurarea urmăririi penale și pentru funcționarea mecanismului controlului judiciar al procedurii prejudiciare”, se arată în document.
Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova
Procurorii specializați ar urma să aibă 48 de ore pentru a-și exprima opinia
Una dintre principalele observații ale Guvernului se referă la obligația procurorului general de a consulta conducătorii procuraturilor specializate înainte de a lua anumite decizii în dosarele penale.
Proiectul nu stabilește însă cât timp au la dispoziție aceștia pentru a răspunde. În lipsa unui termen clar, consultarea ar putea întârzia deciziile care trebuie luate rapid în cadrul anchetelor.
Pentru a evita asemenea situații, Executivul propune ca șefii procuraturilor specializate să-și prezinte punctul de vedere în cel mult 48 de ore. Dacă termenul expiră fără un răspuns, procurorul general ar putea lua decizia fără opinia acestora.
Guvernul recomandă și introducerea unor reguli speciale pentru cazurile urgente. De exemplu, dacă există riscul ca probele să fie pierdute, procurorul general ar putea interveni fără o consultare prealabilă. În schimb, acesta ar trebui să explice motivele pentru care nu a putut aștepta.
Scopul modificărilor propuse este de a evita situațiile în care procedurile administrative întârzie anchetele sau împiedică luarea unor măsuri necesare într-un dosar penal.
Guvernul avertizează asupra riscului de suprasolicitare a Curții de Apel
O altă obiecție vizează dreptul procurorilor din structurile specializate de a contesta la Curtea de Apel anumite indicații ale procurorului general. Aceeași procedură ar urma să fie disponibilă și în cazul unor decizii prin care dosarele sunt transferate către alte instituții.
Executivul consideră că atribuirea acestor competențe instanței de apel ar putea crește volumul de lucru și ar putea afecta examinarea celorlalte cauze.
În plus, Guvernul atrage atenția asupra posibilității apariției unor hotărâri contradictorii. Din acest motiv, propune să fie analizată varianta în care asemenea plângeri să fie examinate de judecătorii de instrucție. Aceștia au deja atribuții de control asupra urmăririi penale.
„Există riscul suprasolicitării instanței și, implicit, al afectării capacității acesteia de a asigura examinarea în termen rezonabil atât a plângerilor reglementate prin proiect, cât și a celorlalte cauze aflate pe rol”, avertizează autorii avizului.
Recomandarea Guvernului nu vizează doar repartizarea dosarelor între instanțe. Executivul consideră că mecanismul de contestare trebuie conceput astfel încât să ofere procurorilor posibilitatea de a-și apăra independența procesuală, fără a crea întârzieri suplimentare în examinarea cauzelor.
sala de judecata / sursa foto: dreamstime.com
Ce se întâmplă cu probele dacă transferul unui dosar este anulat
Guvernul cere și clarificarea procedurii de transfer al dosarelor penale între instituții. În special, proiectul ar trebui să stabilească ce se întâmplă cu probele și cu actele procesuale deja întocmite. Asta dacă instanța anulează ulterior dispoziția procurorului general prin care cauza a fost transmisă unei alte instituții.
Fără reguli explicite, ar putea apărea neclarități privind efectele actelor realizate în dosar și modul în care ancheta trebuie să continue după anularea deciziei de transfer.
Prin urmare, Executivul consideră necesară reglementarea consecințelor unei asemenea hotărâri judecătorești. Aceste precizări ar urma să reducă riscul unor interpretări diferite și să ofere mai multă claritate procurorilor și instanțelor.
Proiectul a fost criticat de opoziție după examinarea rapidă în Parlament
Inițiativa legislativă a fost înregistrată pe 7 octombrie de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac. Parlamentul a votat proiectul în prima lectură chiar a doua zi.
Ritmul rapid al examinării a provocat critici din partea opoziției. Reprezentanții acesteia au reclamat lipsa avizelor unor instituții competente și au pus sub semnul întrebării anumite prevederi privind transmiterea dosarelor penale. În timpul dezbaterilor, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat al fracțiunii „Alternativa”, a avertizat că garanțiile prevăzute de proiect ar putea să nu fie suficiente dacă unui procuror i se poate retrage dosarul.
Discuția vizează, astfel, echilibrul dintre atribuțiile procurorului general și independența procesuală a procurorilor care instrumentează cauze în cadrul procuraturilor specializate.
Proiectul limitează și participarea ministrului Justiției la unele decizii privind procurorii
Inițiativa include și modificări referitoare la rolul ministrului Justiției în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Proiectul prevede limitarea participării ministrului la examinarea și adoptarea deciziilor privind selecția, cariera și evaluarea procurorilor. Este prevăzută însă o excepție pentru procedurile de evaluare externă.
Potrivit Ministerului Justiției, consolidarea independenței procesuale a procurorilor face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Acestea sunt incluse în Capitolul 23, „Justiție și drepturi fundamentale”.
Proiectul urmează să fie examinat joi, 29 octombrie, în ședința plenară a Parlamentului. Dacă va fi adoptată o lege care păstrează termenul prevăzut în proiect, principalele modificări privind activitatea procurorilor ar urma să intre în vigoare la 30 aprilie 2027.
Recomandările noastre
