Justitie
Breaking news
Prințul Paul rămâne în Franța. Curtea de Apel de la Paris a respins extrădarea
Prințul Paul. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel din Paris a respins, marți, cererea de extrădare formulată de România pentru Paul-Philippe Lambrino, cunoscut drept „Prințul Paul al României”, condamnat definitiv în dosarul Ferma Regală Băneasa. Decizia vine în contextul în care autoritățile române au emis deja două mandate europene de arestare pentru acesta.
Paul-Philippe, în vârstă de 76 de ani, a fost arestat la Paris în 7 aprilie pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis după condamnarea sa la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu. Condamnarea a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2020.
După anunțarea deciziei, Paul Lambrino a declarat: „Sunt nevinovat, au folosit mijloace incredibile pentru a mă dezmoșteni”, insistând că este victima unui proces nedrept.
Condamnarea în dosarul Ferma Regală Băneasa
Paul-Philippe Lambrino, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost acuzat că, începând cu anul 2006, a colaborat cu o rețea de persoane pentru a obține retrocedarea unor proprietăți pe care le revendica în calitate de presupus moștenitor al familiei regale.
Primul mandat european de arestare a fost emis în decembrie 2020, imediat după condamnare, însă Paul Lambrino a părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței.
Prințul Paul al României. Sursa foto: politiaromana.ro
De ce au respins judecătorii francezi extrădarea
În noiembrie 2023, Camera de Extrădare a Curții de Apel din Paris a respins primul mandat european de arestare, invocând nereguli în procedura de judecată din România. Instanța a reținut că doi dintre cei trei judecători care au condamnat lotul din dosarul Ferma Băneasa nu ar fi depus corect jurământul, considerând astfel că dreptul la un proces echitabil nu ar fi fost respectat.
În ianuarie, Bucureștiul a emis un al doilea mandat, pe aceleași motive, însă instanța franceză a respins din nou solicitarea.
Președintele Camerei de Extrădare a motivat caracterul neobișnuit al situației: „România dorește cu adevărat ca această sentință să fie executată și este neobișnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un prim refuz”.
CJUE: Franța a depășit limitele controlului asupra justiției române
Avocatul general al statului francez a cerut totuși predarea, invocând decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024. Sesizată de România, CJUE a considerat că hotărârea Curții de Apel din Paris din 2023 a încălcat „principiul încrederii reciproce” dintre sistemele judiciare europene și a exercitat „un control excesiv” asupra modului în care România își organizează justiția.
„Nici Franța, nici România nu sunt necruțătoare; respectăm pur și simplu principiul primatului dreptului european asupra dreptului național”, a argumentat avocatul general în fața instanței. Cu toate acestea, judecătorii francezi au menținut decizia de a nu-l preda autorităților române.
Avocatul lui Paul Lambrino a invocat un „scandal politic”
Avocata lui Paul-Philippe Lambrino, Miriame Laïchi, a susținut în fața instanței că dosarul este „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut vreodată o familie regală”, afirmând că întreaga situație provine dintr-un „litigiu succesoral” între ramurile familiei regale.
În luna aprilie 2024, justiția din Malta a refuzat de asemenea predarea lui Paul Lambrino, în timp ce acesta participa la o ceremonie oficială în calitate de invitat.
Cine este Paul-Philippe Lambrino
Paul-Philippe Hohenzollern, cunoscut și ca Paul Lambrino sau „Prințul Paul al României”, este fiul lui Carol Lambrino și al Helenei Henriette Nagavitzine. Tatăl său, Carol Lambrino, a fost primul fiu al regelui Carol al II-lea și al Zizzei Lambrino, dintr-o căsătorie declarată nevalidă de instanțele române în anii 1920.
Deși Paul Lambrino s-a declarat membru al familiei regale române, nu a fost niciodată recunoscut ca atare de regele Mihai I, fratele tatălui său. Familia regală a părăsit România în 1947, după instalarea regimului comunist, iar proprietățile sale au fost confiscate de stat.
