Prima reacție a CSM și scutul constituțional. De ce referendumul lui Nicușor Dan este blocat

justitie / sursa foto: dreamstime.com

Conflictul dintre Palatul Cotroceni și Consiliul Superior al Magistraturii nu este doar unul politic, ci unul juridic profund. Secția pentru judecători a CSM care a dat o primă reacție în această seară își bazează refuzul pe patru piloni constituționali, care limitează puterea discreționară a șefului statului.

Principiul separației și echilibrului puterilor (Art. 1, alin. 4)

Acesta este argumentul central. Într-o democrație, Justiția este o putere independentă, nu una subordonată Executivului sau Președinției. CSM subliniază că nicio altă autoritate nu poate „evalua” sau „demite” prin plebiscit membrii unei puteri egale în stat.

Logica CSM este destul de clară. Dacă Președintele Nicușor Dan poate organiza un referendum pentru dizolvarea CSM, atunci s-ar crea un precedent prin care justiția ar deveni un instrument la dispoziția puterii politice.

Rolul de Garant al Independenței Justiției (Art. 133)

Constituția României îi oferă CSM-ului misiunea unică de a proteja magistrații de presiunile politice.

Prin comunicatul său, Secția pentru judecători afirmă că nu poate permite un referendum care, prin natura sa, este un „vector emoțional”.

Independența justiției nu poate fi supusă votului popular, deoarece ea este un drept al cetățeanului la un proces echitabil, nu o chestiune de popularitate.

Ilegalitatea mecanismului de revocare

Legea actuală (Legea 305/2022) prevede o procedură extrem de strictă pentru revocarea unui membru CSM. Aceasta poate fi inițiată doar de Adunările Generale ale Judecătorilor, adică colegii magistratului respectiv. Motivul trebuie să fie neîndeplinirea atribuțiilor legale, nu o nemulțumire politică sau publică.

Concluzia CSM este destul de directă și în acest caz. Președintele nu are nicio pârghie legală de a face „plecați” membrii CSM „de urgență” în urma unui referendum intern, indiferent de rezultat.

Angajamentele europene și statul de drept

CSM invocă tratatele internaționale și jurisprudența CJEU (Curtea de Justiție a Uniunii Europene).

Orice mecanism care permite politicului să influențeze structura organului de autoguvernare a magistraților este privit la Bruxelles ca o încălcare a statului de drept, riscând activarea mecanismelor de sancționare a României.

Comunicat integral al CSM

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui României, domnul Nicușor Dan, formulate în cursul zilei și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice.

Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.

România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate.

Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat.

Ce urmează

Următorul pas pare a fi încă o dezvoltare a conflictului. Acest blocaj va ajunge, cel mai probabil, pe masa Curții Constituționale sub forma unui conflict juridic de natură constituțională.