Sondaj CURS. Călin Georgescu domină, Ilie Bolojan se prăbușește. Nicușor Dan pierde din încrederea românilor

Calin Georgescu. Sursa foto: Captură video

Un nou sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) publicat azi, 21 decembrie 2025, oferă o imagine sumbră asupra percepției publice din România. Într-un climat marcat de tensiuni politice și dispute instituționale, românii par să se îndepărteze de clasa politică tradițională și de sistemul judiciar, refugiindu-se în valorile conservatoare reprezentate de Armată și Biserică.

Călin Georgescu și George Simion, în fruntea unui clasament marcat de neîncredere

Deși niciun lider politic nu reușește să atingă o cotă de încredere majoritară, Călin Georgescu ocupă prima poziție, fiind creditat cu 40% încredere multă și foarte multă. Totuși, figura sa rămâne una profund divizivă, având în vedere că 54% dintre respondenți au o părere negativă despre acesta.

Pe locul al doilea se situează George Simion, cu un nivel de încredere de 37%, urmat îndeaproape de Președintele Nicușor Dan, care întrunește 35% opinii favorabile. În cazul șefului statului, procentul de neîncredere rămâne ridicat (60%), reflectând erodarea inerentă exercitării puterii într-un an marcat de conflicte instituționale.

Prăbușirea lui Ilie Bolojan

Una dintre cele mai mari surprize ale cercetării este declinul accentuat al lui Ilie Bolojan. Considerat multă vreme un model de eficiență administrativă, popularitatea acestuia s-a prăbușit la doar 25% încredere, în timp ce 70% dintre români îi evaluează activitatea negativ.

La polul opus al vizibilității, lideri precum Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă se confruntă cu o problemă de notorietate la nivel național, peste 20% dintre respondenți declarând că nu îi cunosc suficient pentru a-i evalua.

Direcția țării și intenția de vot. AUR se desprinde de restul partidelor

Potrivit cercetării sociologice, percepția populației asupra viitorului este covârșitor negativă: 75% dintre respondenți afirmă că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% sunt optimiști.

Această stare de spirit se reflectă direct în opțiunile electorale pentru Parlament:

AUR: 35% (în creștere de la 34% în septembrie)

PSD: 22% (în scădere de la 23%)

PNL: 19% (în creștere de la 16%)

USR: 9% (scădere semnificativă de la 12%)

UDMR: 5%

SOS România: 5%

Instituțiile în care românii încă mai cred: Armata și Biserica

În contrast cu neîncrederea în politicieni, instituțiile de siguranță și tradiționale rămân pilonii stabilității în percepția publică

Armata Română se menține pe primul loc în preferințele populației, fiind instituția care beneficiază de cel mai solid capital de imagine. Un procent covârșitor de 81% dintre respondenți declară că au o încredere bună sau foarte bună în forțele armate.

Biserica ocupă poziția secundă, rămânând un punct de referință moral și social pentru români. Instituția religioasă este creditată cu un nivel de încredere de 76%, confirmând rolul său central în viața comunității.

Pompierii (ISU) completează podiumul încrederii publice. Apreciați pentru intervențiile de urgență și devotament, aceștia se bucură de aprecierea a 65% dintre cetățeni. Uniunea Europeană reușește să păstreze o percepție majoritar pozitivă în rândul electoratului român, în ciuda curentelor critice. Instituția comunitară întrunește un nivel de încredere de 55%, situându-se peste pragul psihologic de jumătate din populație.

Criza de legitimitate: Justiția și Parlamentul, la cote de avarie

Cea mai alarmantă concluzie a sondajului CURS vizează pilonii democrației. Justiția a ajuns la cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii ani, fiind pe ultimul loc în topul instituțiilor, cu doar 24% aprecieri pozitive. Specialiștii CURS pun acest declin pe seama campaniilor media agresive și a conflictelor politice care au vizat sistemul judiciar în ultimele luni.

Nici celelalte puteri în stat nu stau mai bine. Parlamentul României are 25% încredere, Guvernul României, 26% încredere, Curtea Constituțională (CCR): 26% încredere

Nici mass-media nu a scăpat de sancțiunea publicului: 62% dintre români au o părere proastă sau foarte proastă despre televiziuni, semnalând o criză profundă de credibilitate a furnizorilor de informații.