Prima pâine cu drojdie coaptă vreodată, descoperită sub pământ. Ar data din epoca bronzului
- Mădălina Sfrijan
- 1 iunie 2025, 23:43
Pâine. Sursa foto: PixabayCea mai veche pâine cu drojdie a fost descoperită în Turcia. În timpul unor săpături, arheologii au scos la lumină produsul conservat perfect. După o analiză amănunțită, aceștia au constatat că pâinea a fost arsă și îngropată sub pragul unei locuințe.
O pâine veche de 5.000 de ani, găsită de arheologi
Potrivit specialiștilor din Turcia, este vorba despre cea mai veche pâine cu drojdie coaptă vreodată.
„Aceasta este cea mai veche pâine cu drojdie și coaptă descoperită în timpul unei săpături și a reușit în mare măsură să își păstreze forma”, a declarat Murat Türkteki, arheolog și coordonator al săpăturilor de la Küllüoba.
Săpăturile au fost efectuate la 35 km de orașul Eskisehir.
„Pâinea este o descoperire rară în timpul unor săpături. De obicei, găsim doar firimituri. Dar aici, ea a fost conservată pentru că a fost arsă și îngropată”, a explicat el.

Locuințe vechi. Sursa foto: Pixabay
Descoperire rară
Pâinea Küllüoba, rotundă și plată precum o vafă, cu un diametru de 12 cm, a fost descoperită în septembrie 2024. Arheologii spun că aceasta a carbonizată și îngropată sub pragul unei locuințe care datează din epoca bronzului, în jurul anului 3300 î.Hr.
O parte din pâine ar fi fost ruptă înainte de a fi îngropată sub pragul casei. În opinia specialiștilor, acesta ar fi reprezentat un ritual pentru bunăstare și abundență.
„Acest lucru ne face să ne gândim la un ritual al abundenței”, spune Türkteki.
Lipsa unor înscrisuri face ca civilizația anatoliană Küllüoba să rămână în mare parte necunoscută, la fel ca și tradițiile locuitorilor săi, care obișnuiau să îngroape vechile case înainte de a se muta sau să ridice noi construcții peste cele existente.
Cea mai veche pâine din lume ar data din epoca bronzului
În epoca bronzului, regiunea Eskisehir din Anatolia a fost locuită de poporul Hatti, care a existat înaintea hitiților.
„Küllüoba era o aglomerare urbană de mărime medie, cu activități comerciale, meșteșugărești, agricole și miniere. Exista în mod clar o anumită ordine familială și socială”, explică arheologul Deniz Sari.
Analizele au arătat că pâinea a fost pregătită cu făină măcinată dintr-un soi vechi de grâu.
Pentru dospirea aluatului, cei din regiunea Eskisehir ar fi folosit frunzele unei plante. Pâinea carbonizată a fost expusă la Muzeul Arheologic din Eskisehir.
„Am fost foarte mișcați de această descoperire. În timp ce vorbeam cu directorul nostru de cercetări, mă întrebam dacă am putea reproduce această pâine”, a declarat Ayse Ünlüce, primarul orașului Eskisehir.
Turcii au folosit rețeta veche
Pentru a se apropia cât mai mult de rețeta originală, după ce au analizat pâinea veche de mii de ani, autoritățile locale au decis să folosească grâul Kavilca, bulgur și linte. În brutăria municipală Halk Ekmek („Pâinea poporului” în limba turcă), angajații au modelat manual câte 300 de pâini Küllüoba.
„Combinația de făină de grâu vechi, linte și bulgur produce o pâine bogată și sățioasă, cu un conținut scăzut de gluten și fără conservanți”, explică Serap Güler, directorul Halk Ekmek din Eskisehir.
Idee de afacere
Primele pâini de Küllüoba, comercializate sub formă de prăjituri de 300 de grame la prețul de 50 de lire turcești (aproximativ 1,12 euro), s-au vândut în doar câteva ore.
„Am fugit pentru că mi-era teamă că nu va mai rămâne nimic. Sunt curioasă să știu ce gust are această pâine străveche”, explică Suzan Kuru, o clientă.
„Aceste meleaguri au păstrat această pâine timp de 5.000 de ani și ne-au oferit acest dar. Avem datoria să protejăm acest patrimoniu și să îl transmitem mai departe”, au spun reprezentanții brutăriei locale.
În prezent, regiunea Eskisehir se confruntă seceta.
„Ne confruntăm cu o criză climatică, dar continuăm să cultivăm porumb și floarea-soarelui, care necesită multă apă. Strămoșii noștri ne dau o lecție. La fel ca ei, ar trebui să ne orientăm către culturi care necesită puțină apă”, spune primarul.
El a adăugat că va face pașii necesari pentru a relansa cultivarea soiului de grâu Kavilca, care este rezistent la secetă.
„Avem nevoie de politici publice foarte puternice în acest sens. Cultivarea grâului antic va fi un pas simbolic în această direcție”, a mai spus primarul.