Prim-ministrul Danemarcei mizează pe criza Groenlandei pentru un nou mandat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prim-ministrul din Danemarca, Mette Frederiksen, a anunțat organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe 24 martie, într-un moment marcat de tensiuni internaționale și dezbateri interne privind direcția politică și economică a țării, potrivit Reuters.

Decizia vine într-un context în care sondajele de opinie indică o creștere a sprijinului pentru șefa guvernului, pe fondul poziției sale ferme față de presiunile venite din partea Statelor Unite în legătură cu Greenland.

Anunțul a fost făcut joi, iar Frederiksen a subliniat importanța scrutinului pentru viitorul Danemarcei și al Europei.

„Acestea vor fi alegeri decisive, pentru că în următorii patru ani noi, ca danezi și ca europeni, va trebui cu adevărat să ne bazăm pe propriile forțe”, a declarat premierul.

SUA ar fi recuperat patru specii de viață extraterestră, susține un fost cercetător finanțat de CIA

Românul din spatele melodiei a câștigat Eurovision 2026. Ce spune după succesul din Viena

Ea a adăugat: „Trebuie să ne definim relația cu Statele Unite și trebuie să ne reînarmăm pentru a asigura pacea pe continentul nostru.”

Context internațional și criza din Groenlanda

În ultimele luni, Mette Frederiksen a mobilizat lideri europeni în fața interesului reînnoit al fostului președinte american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Tema a readus în prim-plan statutul strategic al insulei arctice și a generat reacții diplomatice la nivel european.

Criza legată de Groenlanda a contribuit la consolidarea profilului internațional al premierului danez, care anterior a fost remarcată pentru reacția rapidă în timpul pandemiei de COVID-19 și pentru susținerea acordată Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia.

Comentatorul politic Joachim B. Olsen a declarat că „încrederea în Mette Frederiksen ca lider și capacitatea ei de a gestiona crizele din Groenlanda și Ucraina vor fi centrale în campanie”.

El a adăugat însă că experiența îndelungată la conducerea executivului poate reprezenta o vulnerabilitate:

„Slăbiciunea ei este că, fiind prim-ministru de două mandate, devine mai dificil să vorbească despre soluții la probleme.

Harta Groenlanda. sursa: Rokas Tenys | Dreamstime.com

Ea vrea să vorbească despre inegalitate, dar atunci alegătorii vor întreba de ce nu a abordat aceste probleme până acum.”

Provocările interne din Danemarca și nemulțumiri sociale

Alegerile vor testa dacă electoratul va recompensa leadershipul internațional și apărarea suveranității daneze sau va sancționa guvernul pentru dificultățile interne invocate de critici.

Printre temele dominante se numără creșterea prețurilor la alimente, presiunile asupra sistemului de protecție socială, inegalitatea și imigrația. Politologul Rune Stubager a indicat că acestea sunt principalele preocupări ale alegătorilor în actualul context.

Actualul executiv este format dintr-o coaliție transpartinică între Social-Democrați, Partidul Liberal de centru-dreapta condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen și formațiunea Moderates, condusă de ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen, fost prim-ministru în două rânduri.

Coaliția a fost constituită în 2022 ca guvern de criză, însă sondajele sugerează că ar putea pierde majoritatea parlamentară.

Social-democrații au suferit o înfrângere semnificativă la alegerile municipale din 2025, pierzând pentru prima dată în 87 de ani primăria Copenhagăi.

În decembrie, sprijinul partidului scăzuse la 17% în sondaje, însă ulterior a revenit la 22%, pe fondul creșterii popularității premierului în contextul disputei privind Groenlanda. La alegerile generale din 2022, formațiunea obținuse 28% din voturi.

Politici contestate și repoziționări electorale în Danemarca

O decizie controversată a guvernului a fost eliminarea sărbătorii legale „Great Prayer Day” în 2023 pentru a finanța creșterea cheltuielilor de apărare. Măsura a fost nepopulară, chiar dacă investițiile în domeniul militar beneficiază de un sprijin larg în rândul populației.

Partidul Stânga Verde, aliat tradițional al social-democraților și aflat în prezent în opoziție, a anunțat că va reintroduce această zi liberă dacă va ajunge la guvernare, propunere pe care social-democrații nu au exclus-o.

În același timp, partidul condus de Frederiksen intenționează să pună accent pe politica strictă în materie de imigrație, direcție care a contribuit la victoria electorală din 2019.

În ianuarie, guvernul a propus relaxarea regulilor privind deportarea cetățenilor străini, recunoscând posibila interacțiune cu normele europene în domeniul drepturilor omului.

Alegerile din 24 martie vor avea loc într-un context în care Danemarca își redefinește prioritățile de securitate și poziționarea internațională, în paralel cu gestionarea unor dosare interne sensibile.