Presiuni uriașe din partea SUA asupra aliaților din NATO. Washingtonul cere desființarea Curții Penale Internaționale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Atac direct al SUA la adresa unei importante instituții globale. Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică prin care le solicită aliaților din cadrul NATO să sprijine eliminarea Curții Penale Internaționale și să renunțe la calitatea de membru al acestei structuri, conform Politico.

Presiuni uriașe din partea SUA asupra aliaților din NATO. Washingtonul cere desființarea Curții Penale Internaționale

Solicitarea a fost formulată la mijlocul lunii iulie, în cadrul unei întrevederi cu ușile închise la care au participat reprezentanții celor 32 de state membre NATO. În cadrul acestei reuniuni, reprezentantul american Matthew Whitaker a cerut în mod expres sprijinul partenerilor pentru neutralizarea instanței internaționale, îndemnându-i totodată să părăsească Statutul de la Roma, actul fondator al instituției. Potrivit unor surse diplomatice, oficialul american și-a încheiat discursul cu un avertisment clar: „Vom urmări cu atenţie cine este de partea Americii”.

Document oficial transmis delegațiilor NATO

Inițiativa administrației americane vine pe fondul temerilor că propriii oficiali ar putea fi cercetați pentru eventuale infracțiuni de război. Măsura face parte dintr-o strategie mai vastă a administrației Trump orientată împotriva organismelor globale care limitează libertatea de acțiune a Washingtonului.

NATO / sursa: nato.it

Odată cu intervenția verbală, delegația americană a transmis partenerilor un document cu un mesaj ferm: „Statele Unite vor demonta sistematic capacitățile CPI (… ) vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru a vă retrage”. În plus, documentul îndeamnă statele să evalueze riscurile pe care instanța le reprezintă pentru propria securitate, să critice depășirea competențelor acesteia și să oprească orice formă de sprijin material, conchizând cu mesajul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna aceastei farse a CPI”.

Declarații dure la nivel înalt

Situația juridică este una complexă, deoarece toate țările membre NATO sunt parte din instanța internațională, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Ofensiva împotriva instituției a fost inițiată de secretarul de stat Marco Rubio, care acuză instanța de încălcarea suveranității americane.

„CPI şi susţinătorii săi duc un război împotriva ţării noastre, nu cu gloanţe sau rachete, ci cu legi, tratate şi forţa aşa-numitului drept internaţional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta adevăratul sens al hotărârii americane”, a adăugat oficialul.

Fondată în anul 2002 pentru incriminarea celor mai grave fapte la nivel mondial, inclusiv genocidul și crimele de război, instanța a desfășurat anchete privind acțiunile militarilor americani în Afganistan în 2020, ulterior reevaluând prioritățile. Ulterior, au apărut cereri legate de operațiunile americane contra traficului de droguri în Marea Caraibilor.

Reacții de respingere din partea aliaților europeni

Demersul american vine într-un moment marcat deja de neînțelegeri în cadrul alianței, provocate de refuzul unor state europene de a sprijini acțiunile militare împotriva Iranului sau de discuțiile anterioare privind Groenlanda. Deși summitul de la Ankara părea că a aplanat divergențele, noua solicitare a creat din nou nemulțumiri.

Comentariile au fost catalogate drept „destul de şocante” de către un diplomat NATO, în timp ce un altul le-a numit „dezamăgitor”. În cadrul reuniunii, reprezentanții Franței și ai Țărilor de Jos au luat poziție în favoarea instituției internaționale. În timp ce delegația americană a evitat comentariile, reprezentanții francezi au reafirmat „sprijinul neclintit al Franţei pentru CPI”, iar cei olandezi au amintit declarațiile ministrului Tom Berendsen, care a subliniat susținerea totală pentru instanță.

Măsuri de presiune și sancțiuni

Oficialii americani au continuat discuțiile și la nivel bilateral. Departamentul de Stat a avertizat că va exista „o supraveghere sporită a naţiunilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistenţa SUA”. De altfel, Washingtonul a adoptat deja sancțiuni împotriva unor lideri ai instanței, printre care și președinta Tomoko Akane.

Ca reacție, un purtător de cuvânt al instanței internaționale a precizat: „Curtea rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparţial, independent şi în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor şi în interesul justiţiei. În faţa încercărilor de a-i zădărnici activitatea, CPI rămâne fermă şi rezistentă”.

Aceste evoluții se înscriu în procesul de reconfigurare a alianței, prin care Washingtonul solicită o implicare financiară și militară sporită din partea Europei și Canadei pentru propria securitate.