Operațiune rusă, dejucată în Arctica. NATO a urmărit submarinele GUGI lângă cablurile de la Svalbard
- Iulia Moise
- 10 septembrie 2026, 12:12
submarin Gugi / sursa foto: captură video
Forțele NATO au dejucat în 2026 o operațiune clandestină a Rusiei în apele arctice din apropierea arhipelagului Svalbard, unde submarine specializate ale GUGI au simulat activități care ar putea permite, într-un eventual conflict, sabotarea unor cabluri submarine strategice, potrivit Reuters.
Operațiunea a fost urmărită de aliați, iar submarinele rusești au fost împiedicate să își desfășoare activitatea fără a fi detectate.
Informațiile, readuc în atenție vulnerabilitatea infrastructurii submarine din nordul Europei. În zona Svalbard există cabluri de fibră optică ce asigură legătura dintre arhipelag și Norvegia continentală și care sunt esențiale pentru comunicații și transmiterea datelor.
Potrivit informațiilor publice, în timpul operațiunii nu au fost raportate avarii ale cablurilor.
Submarinele GUGI, implicate în operațiunea din nord
Operațiunea a fost asociată cu Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei, cunoscută sub acronimul GUGI. Unitatea face parte din structurile militare ruse și este specializată în operațiuni de mare adâncime, inclusiv în cercetarea și cartografierea infrastructurii submarine.
În aprilie, Marea Britanie a anunțat public că a urmărit o grupare de submarine rusești în Atlanticul de Nord. Forțele britanice, împreună cu Norvegia și alți aliați, au monitorizat timp de mai mult de o lună un submarin nuclear de tip Akula și două submarine specializate GUGI. Navele și aeronavele aliate au urmărit permanent deplasările acestora.
Ministrul britanic al apărării, John Healey, a precizat atunci că submarinele GUGI sunt concepute pentru a supraveghea infrastructura subacvatică în timp de pace și pentru a putea fi folosite împotriva acesteia în cazul unui conflict.
Marea Britanie a mobilizat o fregată a Royal Navy și aeronave P-8 pentru operațiunea de supraveghere. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, aproximativ 500 de militari au participat la misiune, iar aeronavele au efectuat peste 450 de ore de zbor.
De ce sunt importante cablurile submarine de la Svalbard
Svalbard are o importanță strategică deosebită datorită poziției sale în Arctica și infrastructurii de comunicații care leagă arhipelagul de continentul european.
Cablurile submarine de fibră optică transportă cantități importante de date și susțin conectivitatea infrastructurii din regiune. În acest context, orice activitate militară desfășurată în apropierea traseelor lor este atent monitorizată de Norvegia și aliații săi.
Vulnerabilitatea acestor infrastructuri a devenit o preocupare majoră pentru statele europene după exploziile care au avariat conductele Nord Stream în 2022 și după mai multe incidente produse ulterior în Marea Baltică.
În ultimii ani, NATO și statele membre au intensificat supravegherea fundului mării și a infrastructurii critice. Operațiuni precum Baltic Sentry au fost create tocmai pentru a crește capacitatea de detectare a unor activități suspecte în apropierea cablurilor și conductelor submarine.
Norvegia avertizează asupra capacităților Rusiei
Autoritățile norvegiene au confirmat în aprilie că au participat la o operațiune coordonată împotriva activităților GUGI în apropierea apelor norvegiene și britanice.
Ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, a declarat că Rusia își dezvoltă capacitatea de a cartografia și, în anumite circumstanțe, de a sabota infrastructura critică occidentală aflată la mare adâncime. Norvegia a folosit aeronave de patrulare maritimă P-8 și o fregată în cadrul operațiunii de monitorizare.

Sursa foto: Facebook/ Antarctica
Oficialul norvegian a transmis, de asemenea, că activitățile clandestine din apele nordice nu pot rămâne nedetectate și că orice tentativă de atac asupra infrastructurii submarine critice va avea consecințe.
Infrastructura submarină, noul punct vulnerabil al Europei
Cablurile submarine au devenit esențiale pentru funcționarea economiei globale. O mare parte din traficul internațional de internet și date circulă prin aceste rețele, iar infrastructura de pe fundul mărilor este dificil de supravegheat permanent.
Tocmai această combinație dintre importanța strategică și dificultatea monitorizării face ca infrastructura submarină să fie considerată vulnerabilă la operațiuni de tip „zonă gri”, care se află între activitatea militară convențională și un atac deschis.
În nordul Europei, autoritățile urmăresc inclusiv deplasările unor nave comerciale și de pescuit în apropierea traseelor de cabluri. În cazul unor nave rusești observate recent în zona Svalbard, autoritățile și analiștii au subliniat însă că simpla traversare a traseelor cablurilor nu reprezintă, în sine, dovada unei operațiuni de spionaj sau sabotaj.
NATO își consolidează supravegherea în nord
Operațiunea din Arctica se înscrie într-o strategie mai amplă a NATO de monitorizare a activităților rusești din Atlanticul de Nord și din apropierea infrastructurii critice europene.
Pentru statele membre, principalul obiectiv este detectarea din timp a unor activități care ar putea preceda un atac asupra cablurilor, conductelor sau altor instalații submarine. În același timp, aliații încearcă să evite escaladarea militară și să transmită Moscovei că asemenea operațiuni sunt urmărite.
Deocamdată, nu există informații publice potrivit cărora submarinele rusești implicate în operațiunile relatate în 2026 ar fi provocat distrugeri cablurilor de la Svalbard. Cazul demonstrează însă că infrastructura de comunicații de pe fundul mării a devenit un obiectiv important al supravegherii militare occidentale.