Un document întocmit de Corpul de Control al ministrului Justiției, dezvăluie existența unei rețele sprecializate în acordarea cetățeniei române unor persoane din spațiun ex-sovietic, care funcționează la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).

Raportul face referire la o procedură de „înregistrare paralelă” a cererilor de cetățenie, care favorizează anumiți solicitanți, dar vorbește și despre „vulnerabilități de corupție”. Cele descoperite de Corpul de Control au stat la baza demiterii lui Andrei Tinu de la conducerea ANC, la finalul anului trecut. Raportul a fost transmis Parchetului General care a deschis dosar penal pentru mai multe fapte de corupție

Verificările Corpului de Control la ANC au pornit de la mai multe sesizări ale unor cetățeni care au semnalat nereguli în procesul de acordare a cetățeniei.  A fost vizată activitatea președintelui ANC, Andrei Tinu, a celor doi vicepreședinți, Sorin Marius Bozgan, un personaj controversat implicat în afaceri dubioase cu droguri și Varol Amet precum și a comisiei pentru cetățenie condusă de Emilia Gina Tache.

Cercetările au cuprins aspecte legate de înregistrarea și soluționarea cererilor de cetățenie și de activitatea conducerii ANC. Verificările au vizat o perioadă de doi ani, între 2017 și 2019.

Corpul de Control a constatat că  la nivelul instituției condusă de Andrei Tinu a fost înființat un sistem paralel de înregistrare a cererilor, contrar dispozițiilor legale, care permite favorizarea anumitor solicitanți, în unele cazuri chiar fără o verificare a documentelor acestora.

Reguli speciale pentru unii 

În condițiile în care legea prevede o procedură de înregistrare online a cererilor de cetățenie, pe site-ul ANC, în vederea soluționării în ordine cronologică, președintele Andrei Tinu ar fi schimbat regula, adăugând o excepție. El a permis oricărui solicitant asistat de avocat să depună cerere, fără programare online, vinerea, în limita a 100 de locuri. Ulterior, începând cu toamna lui 2019, această regulă a fost extinsă la toate cele cinci zile lucrătoare ale săptămânii.

Doar că lucrurile s-au făcut într-o lipsă totală de transparență, aceste reglementări nefiind aduse la cunoștința publicului larg, cum ar fi fost normal. Pe cale de consecință, atrage atenția raportul de control, aceste reguli au dus la apariția unui sistem paralel de depunere a cererilor, în defavoarea celor care se înregistrau online.

„Prin restaurarea acestor practici, se revine la situația anterioară procedurii programării online, care prezintă numeroase vulnerabilități la corupție, de natură să aducă prejudicii petenților și statului român”, se arată în document.

Corpul de control a sesizat și o altă practică prin care anumiți solicitanți erau favorizați în raport cu ceilalți. Astfel, după înregistrarea online, avocații acestora obțineau, în baza unor memorii aprobate de conducerea instituției, soluționarea cererilor clienților pe care îi reprezentau peste rând, înainte de data la care erau programați.

Verificarea actelor doveditoare este superficială

Verificările au vizat și activitatea Comisiei pentru cetățenie, formată din 16 membri și un președinte - Emilia Gina Tache – organism care verifică autenticitatea documentelor depuse de persoanele care solicită cetățenia. Inspectorii ministerului Justiției au constatat că în anumite cazuri, documentele nu sunt verificate serios.

Mai mult, în alte cazuri, când membri ai comisiei solicitau documente suplimentare, dosarul le era retras și transferat unui apropiat al președintelui Emilia Gina Tache, care îl soluționa rapid. Raportul face vorbire de 1.600 de dosare care au fost soluționate, astfel, prin redistribuire și care au fost aprobate.

În alte 363 de dosare din care au dispărut diferite documente -  decizii de respingere ori cereri de completare cu acte doveditoare - care au fost redistribuite comisiei.

În raportul de control se mai arată că există suspiciuni că numeroase documente doveditoare aflate la dosar ar fi fost falsificate, iar această practică ar fi fost încurajată de atitudinea Emiliei Gina Tache, care nu este de acord cu verificarea autenticității actelor la autoritățile emitente:

„S-a sesizat riscul existenței unui fenomen și a unor posibile rețele implicate în activitatea de falsificare a înscrisurilor depuse”.

Anual, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sunt înregistrate peste 60.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei române pentru persoane provenite din Republica Moldova, peste 20.000 pentru persoane din Ucraina şi aproximativ 3.000 pentru persoane din Rusia.