Drumurile proaste sau inexistente şi infrastructura tehnică rudimentară determină investitorii străini să nu aleagă zona rurală.

Investitorii străini vor ca locul unde urmează să ridice o fabrică sau un sediu de companie să aibă acces la drum, reţele utilitare şi să fie poziţionat geografic într-o zonă accesibilă, potrivit consilierului pe probleme de investiţii străine din cadrul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi a Investiţiilor Străine (CRPCIS), Robert Donose.

Mai mult, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, aceştia pot fi atraşi dacă ţara noastră ar avea un portofoliu cu investiţiile străine de succes din România cu care să se laude. Numai că majoritatea zonelor rurale sunt deficitare în privinţa infrastructurii rutiere şi utilitare, chiar dacă 51% din populaţia ţării locuieşte la sat şi nu la oraş.

"Am reuşit să aducem investitori în zona Moldovei, de exemplu. Cele mai multe afaceri străine se dezvoltă lângă marile oraşe, pentru că acolo investitorul are acces la toate facilităţiile", a explicat Donose.

Mineritul, şansă pentru multe zone defavorizate

Prezent la dezbaterea "Aurul în vremuri de criză"- investiţiile străine în România, organizată miercuri, 18 mai, de Editura Evenimentul şi Capital, Ovidiu Nicolescu a apreciat că afacerile străine din România reprezintă "cartea de vizită a ţării pentru atragerea altor investitori".

De exemplu, în industria minieră, România nu oferă astfel de exemple investitorilor străini, au explicat participanţii la dezbatere. Astfel, posibilii investitori se pot simţi descurajaţi de cazul Roşia Montană Gold Corporation, companie care aşteaptă de peste 10 ani să fie luată o decizie în sensul exploatării.

"România este bogată în ceea ce priveşte resursele minerale. Avem o ofertă pe care o putem promova. Ministerul Economiei ar putea realiza o analiză, ar putea alege cinci-şase mine pe care să le prezinte investitorilor străini. Din păcate, chiar dacă ar face acest lucru, această atitudine proactivă ar fi privită cu suspiciune de către companiile străine care cunosc exemplul RMGC şi care se tem că vor fi obligate, la rândul lor, să aştepte mai bine de 10 ani pentru începerea exploatărilor", susţine preşedintele CNIPMMR.

Dragoş Tănase, director general al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a explicat că, potrivit estimărilor sale, o strategie de dezvoltare a industriei miniere ar putea genera contribuţii la PIB de minim 3-4 %.

O nouă Strategie Naţională a Mineritului

"Avem un potenţial enorm în România. Există zeci de perimetrii mineralizaţi, atât în Munţii Apuseni, cât şi în alte zone care acum duc lipsă de posibilităţi de dezvoltare. Industria minieră în România a avut peste 600 de mine, peste 400.000 de angajaţi. Din păcate, deoarece aceste mine funcţionau cu tehnologie dezvoltată în perioada comunistă, ele au fost închise în anii ’90, iar sectorul minier a avut de suferit. Investiţiile străine pot crea o industrie minieră modernă, care foloseşte tehnologie avansată, pot genera dezvoltarea infrastructurii locale şi pot ajuta la îmbunătăţirea situaţiei economice a localităţilor miniere", a explicat Tănase.

Pentru a relansa sectorul industriei miniere, directorul RMGC susţine că este necesară schimbarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a mineritului, pentru a pune mai mult accent pe dezvoltarea industriei.

60% dintre investitorii străini aşteaptă oferte

Peste 60% dintre investitorii străini, care ar putea veni în România, aşteaptă să fie stimulaţi sau atraşi printr-o politică de promovare eficientă, consideră preşedintele CNIPMMR. În opinia acestuia, mulţi investitorii aleg destinaţia unde urmează să dezvolte o afacere, în funcţie de politicile fiscale şi de cele publice. Astfel, dacă valorile taxelor şi numărul lor fluctuează des, dacă politicile publice sunt schimbate de la o zi la alta şi dacă există instabilitate politică, investitorii vor renunţa să vină în România.

La rândul său, preşedintele RMGC susţine că România trebuie să îşi îmbunătăţească cadrul legislativ şi să determine simplificarea sistemului birocratic.

"Cred că România mai are de lucru la îmbunătăţirea cadrului legislativ, la simplificarea birocraţiei şi la maturizarea personalului din sistemul administrativ. Cred că trebuie să facem eforturi să atragem investitori. În caz contrar, vor veni bani, dar aceştia ar putea reprezenta doar 5-10 % din potenţialul de atragere pe care îl are ţara noastră", a declarat Dragoş Tănase. "Strategiile de atragere a capitalului străin să nu mai fie modificate odată cu Guvernul" LAURA FLOREA, preşedintele Asociaţiei ROMÂNE de lobby

CAMPANIE

Povestea "Muntelui de aur" Editura "Evenimentul Zilei şi Capital" spune povestea muntelui de aur. Publicaţia a organizat, pe 18 mai, cea de-a doua dezbatere "Aurul în vremuri de criză", care a avut ca temă "investiţiile străine în România" .

EVZ a lansat o serie de dezbateri despre cum ar trebui exploatat aurul din Apuseni şi care sunt condiţiile în care extracţia bogăţiei din subsolul României se poate face fără a leza zona, vieţile locuitorilor şi, nu în ultimul rând, mediul.

Cele mai importante declaraţii din cadrul dezbaterilor le găsiţi pe evz.ro, într-o încercare de a stabili negru pe alb efectele economice, sociale şi ecologice ale unui astfel de proiect minier.

• "Evenimentul zilei" îţi spune Povestea Muntelui de Aur al României
• Preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale: "Statul nu mai are bani să sape după aur"
• "Aurul românesc, la fel de bun ca şi cel african"
• "Minele bogate" au nevoie de patru miliarde de euro
• Aurul, bun în mâncare şi împotriva ridurilor
• Nicolescu: "Legea investiţiilor ar trebui modificată"
• "Discursul improvizat nu mai atrage investiţiile străine"