Editura Evenimentul si Capital

Povestea primilor ardeleni și bucovineni care au văzut Marea Neagră

18-06/vit-e-465x390
Autor: | | 0 Comentarii | 1052 Vizualizari

Cortegiul miilor de români de peste fruntarii „a zguduit Dobrogea” – Documente senzaționale în exclusivitate!

Dintre marile și importantele manifestații la care au participat sute și mii de români din provinciile surori, până la Primul Război Mondial, sunt bine cunoscute cele din 1904 – serbările de la Putna ocazionate de comemorarea a patru secole de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1906 – prilejuite de expoziția jubiliară de la București, 1909 – aniversarea semicentenarului Unirii Principatelor, 1911 - semicentenarul Astrei.

Câteva mii de români transilvăneni ajung la Constanța după ce au vizitat Expoziția Generală din Capitală din 1906.

„Cele peste 25 de coruri, dintre care, afară de cel

„În sunetele a trei fanfare militare, românii transilvăneni, cu corurile lor, sosiți în cinci trenuri succesive, au fost primiți cu entuziasm de numeroase asociații române și de o enormă mulțime de oameni(…) Apoi corul din Lugoj a intonat «Deșteaptă-te române» și s-a format o coloană uriașă de oameni, așa cum nu s-a mai văzut niciodată (în Constanța - n.r.). Pe străzi, oaspeții sunt salutați cu o însuflețire fără margini; urări de bun venit și buchete de flori au însoțit impozanta coloană” – din raportul reprezentantului diplomatic al Austro- Ungariei în capitala României.

Reportajul vizitei fraților bucovineni în număr de 1.600 la Constanța și Mamaia, (descrie - n.r.) cortegiul impunător și măreț ce-l formau urmașii plăieșilor lui Ștefan, (care n.r.) a zguduit pământul Dobrogei.

Rând pe rând, românii împlineau obiectivele Revoluției de la 1848, programul său, dar mai rămăsese făurirea statului național unitar și independent, „care să cuprindă întreaga națiune română”.

Ziarul „Dobrogea Nouă”, în articolul-manifest Frați Dobrogeni, anunță că „În zilele de 13 și 14 Maiu, avem fericita ocazie de a primi în Orașul lui Ovidiu, pe Congresiștii Ligei Culturale pentru Unitate Culturală a Tuturor Românilor.

„Acest Congres ne dă primul prilej, de a arăta Fraților Noștri, Reprezintanții tuturor județelor din țară, că aici pe țărmurile Mărei, Românul este același, suflet mare și bun, în timpuri de pace și fericire, același suflet viteaz și hotărât în timpuri.

Acest Congres ne oferă primul prilej, când Represintanții Ligii Culturale din întreaga țară vin aici la noi, spre a ne consfătui cu toții asupra luptei ce trebue să ducem contra vecinilor hrăpăreți cari ne-au despărțit pe noi ca Neam, cari ne-au ciopârțit vechiul nostru cămin strămoșesc ce se întindea de la Nistru pân la Tisa.

Aici vom hotărî ajutoarele salvatoare ce trebue să dăm Fraților noștri: Transilvăneni, Bucovineni, Basarabeni și Macedoneni spre a-și păstra și cultiva dulcea limbă românească ce este atât de asuprită atât de prigonită în ținuturile lor proprii.

Acest Congres oferă primul prilej când mii de Români veniți de prin munții cei bogați ai Carpaților, de pe dealurile mândre ale Olteniei, Munteniei și Moldovei, de pe mănoasele Câmpii de aur ale Dunărei, ca alăturea de noi Dobrogenii, cu Toții uniți în suflet și-n gândiri, vom trimite Fraților noștri de pretutindeni, de aici de la Marea Neagră.

Salutul nostru de sfântă Frăție. Salutul nostru de hotărâre nețărmurită pentru izbânda idealului nostru Național.

În acest Congres vom arăta dușmanilor noștri că, cu puteri unite, lucrăm pentru viața, onoarea, cultura și fericirea întregului neam Românesc! [...]

Preoți și Învățători,

Voi, care știți atât de bine nevoile Neamului nostru, voi, care știți atât de bine menirea și rolul cel mare al Congresului Ligei Culturale, Congres ce devine cu atât mai important, cu cât ne găsim în ajunul unui eveniment extraordinar pentru noi, acel al Centenarului Basarabiei.

Veniți în număr cât mai mare, propovăduiți printre săteni importanța acestui Congres.

Toate aceste evenimente emoționante pregăteau terenul reîntregirii României și afirmării noastre plenare pe plan internațional.

Cea mai importantă participare românească la o expoziţie americană a fost cea din 1939 – Expoziţia Universală şi Internaţională de la New York –, care, de altfel, împreună cu Expoziţia Universală şi Internaţională de la Paris, din 1937, „au fost cele mai importante acţiuni de propagandă ale României Mari, prin amploare şi sumele cheltuite.”

Expoziţia Universală a fost prilejuită de sărbătorirea a 150 de ani de la alegerea primului Preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi îşi stabilise ca temă: „Înfrăţirea lumii de mâine”.

La sfârşitul anului 1936, Preşedintele S.U.A. Franklin Delano Roosevelt a lansat personal mesaje către toţi şefii de state, inclusiv pentru Regele Carol al II-lea. Invitaţia odată acceptată, au început să fie adoptate multiple măsuri organizatorice.

Se cunoaşte faptul că după Primul Război Mondial nordamericanii nu au manifestat un interes prea mare pentru problemele Europei sau a altor continente, situaţie concretizată în adaptarea politicii izolaţioniste ca direcţie oficială în politica externă a Statelor Unite ale Americii.

În acest context, oficialităţile române au constatat că imaginea României în S.U.A., la nivelul opiniei publice, „era, în general, incompletă şi în parte incorectă”215; în concluzie, s-a decis promovarea unei ample propagande pentru corectarea şi completarea acestei imagini, prin organizarea de acţiuni în domeniile politic, economic şi cultural.

Prezint, în continuare, un document inedit exceptional care ne arată felul profesionist și inteligent în care se pregătea participarea României la o Expoziție Internatională în anii interbelici. Nici nu ne miră acest fapt, dacă avem în vedere că de bunul mers al lucrurilor se ocupa o personalitate de talie mondială precum Dimitrie Gusti. Documentul este indentificat de prof. Constantin Vitanos în Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti și poartă pe el însemnările originale ale cercetătorului științific.

Fragmentele de text prezentate sunt, în principal, extrase din lucrările: ROMÂNIA DE LA „MAREA CEA MARE”; ŢINUT ORIGINAL – ÎMBOGĂŢEŞTE PATRIMONIUL UMANITĂŢII - Opinii Externe, autori: prof. Constantin Vitanos și dr. Claudiu-Alexandru Vitanos, care va fost lansată la Bookfest sâmbătă, 2 iunie, la ora 14 la standul editurii Mica Valahie și IMAGINEA ROMÂNIEI PRIN TURISM, TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII UNIVERSALE, ÎN PERIOADA INTERBELICĂ, autor dr. Claudiu- Alexandru Vitanos.

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)

Fiul lui Dancila a dat BAC-ul la Grup Scolar Videle! Ce nota a putut sa ia...

Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI