Politica
Radu Miruță: România cere NATO capabilități anti-dronă pentru Dobrogea după incidentul de la Galați
Radu Miruta. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a cerut sprijin suplimentar din partea NATO pentru apărarea anti-dronă, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați și a rănit două persoane. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că incidentul a evidențiat limitele actualelor capabilități de apărare împotriva dronelor de mici dimensiuni și a anunțat că autoritățile încearcă să accelereze atât programele de înzestrare aflate în derulare, cât și obținerea unor capabilități temporare din partea aliaților NATO.
Radu Miruță: Este un eveniment despre care trebuie vorbit foarte deschis
La câteva ore după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată în urma incidentului, Radu Miruță a afirmat că situația trebuie analizată deschis, inclusiv din perspectiva capabilităților de care dispune în prezent Armata Română.
„Este un eveniment despre care trebuie vorbit foarte deschis și despre ce avem, și despre ce nu avem, și despre ce putem face mai bine”.
Ministrul a explicat că actuala arhitectură de apărare a fost concepută în principal pentru identificarea și combaterea unor ținte aeriene de mari dimensiuni, aflate la altitudini ridicate. În ultimii ani, însă, amenințările generate de drone au impus dezvoltarea unor sisteme noi de detecție și intervenție. Potrivit acestuia, la nivelul Ministerului Apărării există deja proiecte care urmăresc adaptarea armatei la acest nou tip de risc.
„La MApN am găsit o echipă muncind ca acest lucru să fie schimbat (armata să fie pregătită să intervină și în cazul dronelor mici, nu doar a aparaturii mari)”.
Radu Miruță: România cere NATO capabilități anti-dronă pentru Dobrogea
Radu Miruță a explicat că una dintre principalele provocări este identificarea dronelor de mici dimensiuni, care au o suprafață redusă de reflexie și zboară la altitudini joase.
„Specificul acestei tehnologii este capacitatea de a observa pe radare obiecte cu suprafață de reflexie mică, obiecte de dimensiuni mici care zboară la altitudini mici”.
Ministrul a arătat că programele de înzestrare aflate în derulare vizează tocmai astfel de capabilități, care ar permite detectarea mai rapidă a dronelor și o reacție mai eficientă în cazul unor incidente similare. În opinia sa, existența unor asemenea sisteme în dotarea armatei ar fi putut schimba desfășurarea evenimentelor de la Galați. „Dacă acestea ar fi fost în înzestrarea armatei române astăzi probabil că situațiile astea nu ar fi existat”.
Oficialul a adăugat că aceste tehnologii sunt relativ recente și nu reprezintă echipamente care ar fi putut fi achiziționate cu decenii în urmă.
„În același timp ele nu există de 20 de ani, ca să fi fost cumpărate acum 20 de ani”.
Discuții cu NATO și solicitări pentru zona Dobrogei
Ministrul interimar al Apărării a afirmat că imediat după incident au avut loc contacte cu partenerii din cadrul Alianței Nord-Atlantice și cu responsabilii militari ai NATO.
„Începând de azi-noapte am transmis președintelui României, șefului NATO, azi am vorbit cu Mark Rutte, la 11 a fost CSAT, la 19:00 am avut o convorbire cu comandatul suprem al Forțelor din Europa”.
Potrivit acestuia, România a transmis deja NATO o listă concretă de capabilități necesare pentru combaterea eficientă a dronelor și pentru întărirea apărării pe flancul estic.
„Observând munca colegilor care începuse pentru proiectele anti-dronă am transmis NATO o listă cu propuneri de capabilități de care armata română are nevoie pentru a lupta eficient împotriva dronelor”, a spus ministrul.
Radu Miruță a spus că solicitarea României a fost aprobată încă din luna februarie la nivelul structurilor militare aliate. „Pe 6 februarie 2026, comandatul SACEUR a aprobat acest lucru”.
„În ședința CSAT de astăzi s-a luat decizia ca la nivelul NATO, MApN și MAE să solicite partenerilor NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică și la nivel de capabilități”.
Ministrul consideră că România are toate argumentele pentru a cere sprijin suplimentar din partea aliaților.
„Din punctul meu de vedere, România este în deplină legitimitate să facă acest lucru la nivel NATO pentru că am comandat aceste produse din partea României”.
Capabilități temporare până la livrarea echipamentelor comandate
Potrivit lui Radu Miruță, autoritățile române au solicitat și dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități aliate, până la livrarea echipamentelor deja contractate.
„La nivel aliat până când produsele pe care noi tocmai le-am comandat ajung să fie în înzestrarea armatei, solicităm un transfer, o dislocare de capabilități la nivelul României”.
Ministrul a afirmat că a primit semnale că solicitările formulate de România vor fi analizate în cadrul structurilor NATO responsabile de apărarea regiunii.
„Comandatul SACEUR mi-a transmis că va exista o discuție pentru ca solicitările României din 6 februariei să intre în operațiile din zona Dobrogei”, a declarat Radu Miruță în cadrul conferinței de presă.
România a cerut NATO sprijin până la livrarea noilor sisteme
Ministrul interimar al Apărării a afirmat că România a făcut deja pașii necesari pentru achiziționarea unor sisteme moderne destinate combaterii dronelor, însă echipamentele nu vor ajunge în țară imediat. Potrivit acestuia, proiectele au fost incluse în programul SAFE, iar livrările sunt estimate pentru următorii ani.
„Am cerut, am introdus în SAFE proiectele respective. România e în legitimitate să facă acest lucru la nivel NATO. E un timp de livrare: 2027-2028”, a spus ministrul.
Până la intrarea în dotarea Armatei Române a acestor sisteme, autoritățile încearcă să obțină sprijin din partea aliaților pentru acoperirea deficitului de capabilități existente în prezent.
„Solicităm așadar să existe un transfer de capabilități pentru România”, a afirmat Miruță.
Oficialul a declarat că subiectul a fost discutat inclusiv cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, în contextul consolidării apărării pe flancul estic al NATO.
„Pe 2 și 3 iunie, comandantul suprem al forțelor armate în Europa mi-a spus că va exista o discuție pentru ca aceste capabilități să intre în dezvoltarea Armatei la nivelul Dobrogei”, a declarat acesta.
De ce nu a fost doborâtă drona care a ajuns la Galați
Radu Miruță a revenit și asupra modului în care a fost gestionat incidentul de la Galați și a explicat că drona a rămas foarte puțin timp în spațiul aerian românesc. În plus, aparatul de zbor s-a deplasat la altitudine redusă, deasupra unei zone locuite, ceea ce a limitat opțiunile de intervenție ale militarilor.
„A fost 4 minute în spațiul aerian, avioanele de vânătoare au primit aprobare să tragă, dar drona zbura prea jos într-o zonă populată”, a spus ministrul.
Acesta a arătat că piloții aveau posibilitatea de a deschide focul doar în anumite condiții, care nu s-au materializat pe parcursul zborului.
„Puteau trage doar dacă drona schimba traiectoria spre sus, dar asta nu s-a întâmplat.”
Declarațiile vin după ce autoritățile au confirmat că aparatul de zbor care a intrat pe teritoriul României s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu soldate cu două persoane rănite.
Sistemul Merops nu acoperă toate zonele țării
Ministrul interimar al Apărării a vorbit și despre sistemul Merops, folosit pentru detectarea unor astfel de amenințări. Potrivit acestuia, sistemul este deja integrat în zona Dobrogei, considerată una dintre cele mai expuse riscurilor generate de războiul din apropierea graniței României.
„Cu privire la sistemul nou, cu performanțe majore, Merops a fost integrat pentru zona Dobrogei, însă nu acoperă toate zonele”, a declarat ministrul interimar al Apărării.
Radu Miruță a atras atenția că resursele disponibile pentru combaterea dronelor sunt limitate și că extinderea capacităților de apărare necesită investiții suplimentare și timp pentru implementare.
„Capabilitățile de luptă anti-dronă sunt rare și insuficiente pentru a acoperi absolut toate zonele.”
Drona a fost urmărită aproximativ patru minute de sistemele Armatei Române
Conform informațiilor prezentate până acum de autorități, drona a intrat în spațiul aerian al României în timpul unui atac lansat de Rusia asupra infrastructurii portuare din zona ucraineană Reni. Aparatul de zbor s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu, iar două persoane au fost rănite.
Radu Miruță a spus că drona a fost urmărită aproximativ patru minute de sistemele Armatei Române, însă nu a putut fi doborâtă fără riscul producerii unor victime sau pagube suplimentare în oraș. De asemenea, acesta a afirmat că în ședința CSAT nu a fost luată decizia activării Articolului 4 al Tratatului NATO, fiind preferată continuarea demersurilor în cadrul Consiliului Nord-Atlantic pentru obținerea unor capabilități anti-dronă suplimentare în zona Dobrogei.
Recomandările noastre
