Judecătorul generat cu AI. Sursa foto: Facebook/Tăcerea Cuvintelor
Din cuprinsul articolului
O postare prezentată ca fiind povestea unui „judecător de la Tribunalul București” a strâns peste 25.000 de aprecieri, comentarii și distribuiri pe rețelele sociale, deși magistratul nu există, iar textul a fost generat cu inteligența artificială.
Povestea judecătorului, generată cu ajutorul inteligenței artificiale
„Timp de trei ani am dormit pe băncile din Gara de Nord, hrănindu-mă cu resturile de la un fast food. Acum, la treizeci de ani, sunt judecător și mă ocup exclusiv de cazurile copiilor abandonați”, așa începe postarea aşa-zisului judecător de la Tribunalul București, care a adunat peste 25.000 de aprecieri, comentarii și distribuiri.
În realitate, un astfel de magistrat nu există, iar povestea emoționantă a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Felicitări! Respect! Dacă am avea numai judecători de valoarea acestui Om, am fi o țară cu oameni fericiți!”, se arată într-un comentariu la postare. Cele mai multe reacții au fost de susținere și apreciere, însă au existat și mesaje care au atras atenția că povestea este falsă și creată cu inteligența artificială.
Dan Petre: O poveste care prinde ușor la public
Sociologul Dan Petre a explicat că astfel de mesaje atrag rapid atenția publicului deoarece subiectul judecătorilor se află pe „agenda publică”, atât într-o lumină pozitivă, cât și negativă. El a arătat că există un interes crescut pentru acest tip de teme, întrucât judecătorii sunt percepuți ca având poziții de putere și autoritate.
„Reprezintă o poveste interesantă, o formulă nemuritoare, călătoria eroului. Pornește dintr-o poziție de jos și ajunge într-o poziție de foarte sus. E spusă bine, cu emoții, deci nu dă greș”, a mai spus acesta.
Telefon Sursa foto: Freepik.com
Postările de acest tip, periculoase
Cezar Bărbuceanu, reprezentant al DNSC, a atras atenția că aceste postări nu urmăresc doar să provoace emoții, ci să construiască o audiență care poate fi ulterior manipulată.
„Pot exploata emoțiile, povești lacrimogene menite să înduioșeze și să crească audiența, construirea unei audiențe false... sunt pagini care folosesc conținut emoțional pentru a aduna urmăritori, pe care apoi îi redirecționează spre reclame frauduloase sau propagandă, înșelătorii și fraude, link-uri malițioase”, a mai spus acesta.
Specialiștii recomandă ca identitatea persoanelor prezentate în astfel de povești să fie verificată din mai multe surse, fie prin instituțiile unde susțin că lucrează, fie printr-o simplă documentare pe internet.
