Povestea Colecţiei de Artă Veche Românească

Muzeul Naţional de Artă al României invită iubitorii de artă să viziteze expoziţia „Colecţia de Artă Veche Românească. 150+” deschisă în corpul Ştirbei.

Expoziția poate fi vizitată începând cu data de 30 decembrie 2015 (intrarea din strada Ştirbei Vodă nr. 1-3).

Expoziția „Colecţia de Artă Veche Românească. 150+” este un demers ce își propune să spună publicului povestea Colecției de Artă Veche Românească și în același timp să pună în valoare fondul artistico-documentar Alexandru Odobescu/Henri Trenk, rămas inedit până în zilele noastre. Din acest fond sunt expuse 105 desene, altele, împreună cu lucrările de pictură realizate de Trenk, sunt incluse în catalog, care devine astfel prima restituire integrală a fondului Trenk de la MNAR.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

Henri Trenk, interiorul Bisericii Sfantul Spiridon Nou, din Bucuresti, anul 1869

Povestea Colecției de Artă Veche Românească începe în vara anului 1860, odată cu prima cercetare sistematică a mănăstirilor din Ţara Românească, realizată de Alexandru Odobescu și documentată  printr-o serie de desene realizate în diferite tehnici de pictorul elveţian Henri Trenk.

Expoziţia  „Colecţia de Artă Veche Românească.  150+” pune în dialog desenele realizate de Trenk cu 31 de capodopere ale artei medievale care le-au inspirat în urmă cu 150 de ani. Sunt prezentate piese inedite din colectia de Artă Veche Românească, care si-au recuperat „istoriile personale” în urma cercetarilor de arhivă, dintre care amintim: bastonul primului egumen al mănăstirii Hurezi, brâiele de mătase ale lui Barbu Craiovescu, broderii brâncoveneşti, dar şi un epitaf rusesc din vremea țarului Boris Gudunov păstrat la mănăstirea Bistrița.

În călătoria sa, Alexandru Odobescu a descoperit şi a inventariat cele mai valoroase manuscrise, tipărituri şi obiecte de cult păstrate la vremea aceea în ţară. Toate acestea au fost aduse ulterior la Bucureşti pentru a forma Subsecţiunea Ecleziastică a Muzeului Naţional de Antichităţi, înfiinţată pe 1 septembrie 1865. Astfel ia naștere cea mai bogată colecţie de artefacte bizantine şi postbizantine din Sud-Estul Europei din acea epocă, ce va constitui punctul de plecare, dar şi cea mai importantă parte a patrimoniului actualei Galerii de Artă Veche Românească din Muzeul Naţional de Artă al României.

Curatorii expoziţiei sunt Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, specialişti în cadrul Biroului de Artă Veche Românească al MNAR.

Expoziția este deschisă până în martie 2016.