Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Postul Crăciunului sau cel al Nașterii Domnului din anul 2025 a început vineri, 14 noiembrie, și se va încheia pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Timp de 40 de zile, credincioșii își pregătesc sufletele prin rugăciune, smerenie și post, așteptând sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
În tradiția ortodoxă, acest post este cunoscut ca unul mai ușor decât alte perioade de postire, întrucât include numeroase zile în care se permite consumul de pește, vin și untdelemn, după rânduiala din calendar.
Cum este rânduit Postul Crăciunului
Postul Nașterii Domnului este considerat un post de severitate medie — la fel ca Postul Sfinților Apostoli — și presupune perioade diferențiate de abținere alimentară. Conform rânduielii din cărțile bisericești, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15–16), iar hrana este simplă: mâncăruri uscate sau legume fierte fără untdelemn.
Marțea și joia se admite mâncare preparată cu ulei și se poate bea vin. În schimb, în zilele de sâmbătă și duminică, se permite inclusiv consumul de pește — cu o singură excepție: perioada 20–25 decembrie, când postul se înăsprește și se revine la o alimentație complet de post, fără dezlegare la pește.
Postul Crăciunului 2025. Calendar complet cu dezlegările la pește
Pe lângă regulile generale, calendarul prevede și excepții legate de sărbătorile din această perioadă. Astfel:
- Dacă o sărbătoare cu doxologie mare cade luni, marți sau joi: se dă dezlegare la pește.
- Dacă astfel de sărbători sunt miercurea sau vinerea: se permite untdelemn și vin, cu o singură masă în ziua respectivă.
- Dacă miercuri sau vineri este prăznuit un sfânt cu priveghere (precum 5, 6, 9, 12 sau 13 decembrie), sau dacă este hramul bisericii: se dă dezlegare la pește, ulei și vin.
O regulă specială privește sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie: în această zi se poate mânca pește, indiferent ce zi a săptămânii este.
Ajunul Crăciunului — post negru
Ziua de 24 decembrie, denumită Ajunul Crăciunului, este considerată o zi de post mult mai sever decât restul perioadei. Se ajunează până la Ceasul al IX-lea, iar în unele zone se păstrează un obicei vechi: se consumă grâu fiert cu fructe și miere, în amintirea postului ținut de profetul Daniel și de cei trei tineri din Babilon.
În alte regiuni, oamenii nu mănâncă nimic până când răsare Luceafărul de seară — simbol al stelei care a vestit lumii Nașterea Domnului Hristos. Această zi amintește și de perioada în care catehumenii posteau înainte de botez, primind Taina în seara de Ajun, odată cu prima împărtășire.
Pește. Sursa foto: Freepik
Rânduiala generală a postului – explicată clar
Potrivit regulilor liturgice:
- Luni, miercuri și vineri: post aspru, fără ulei
- Marți și joi: mâncare de post + untdelemn + vin
- Sâmbătă și duminică: se permite pește (până în data de 19 decembrie inclusiv)
Din 20 decembrie până în prima zi de Crăciun, postul devine mai sever, fără pește și fără alte dezlegări alimentare până în seara Ajunului.
Zilele speciale cu pește, trecute expres în calendar
În 2025, zilele de post cu dezlegare la pește (în timpul săptămânii) sunt:
- 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
- 25 noiembrie – Odovania praznicului Intrării în Biserică (Sf. Ecaterina, Sf. Mercurie)
- 2 decembrie – Sf. Paisie și Cleopa de la Sihăstria
- 4 decembrie – Sf. Varvara și Sf. Ioan Damaschin
- 6 decembrie – Sf. Nicolae (și oricum este sâmbătă)
- 7 decembrie – Sf. Filofteia (duminică)
- 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
- 13 decembrie – Sf. Dosoftei, Sf. Eustratie (sâmbătă)
- 18 decembrie – Sf. Daniil Sihastrul
Toate aceste date sunt notate în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, conform tipicului.
Sensul duhovnicesc: postul nu e doar alimentație
Postul Crăciunului durează 40 de zile — la fel ca Postul Paștelui — și este unul dintre cele patru mari posturi din calendar. Nu se limitează la renunțarea la carne, lapte, ouă și alte produse de origine animală, ci presupune o disciplină integrală: trupească, sufletească și spirituală.
Credincioșii sunt îndemnați să se roage mai mult, să evite excesele, păcatele și certurile, să practice faptele milei creștine, să se spovedească și să se împărtășească pregătindu-se pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.
În tradiția populară se spune că postul ținut cu credință aduce liniște în familie, sănătate, binecuvântare și lumină în suflet.
