O scenă povestită de Daniel Morar, fostul procuror șef al DNA, în cartea "Prețul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul", este readusă în atenția opiniei publice de hotnews.ro. Modul de acțiune ales de Adrian Năstase, în toamna lui 2005, când era președinte al Camerei Deputaților, pentru a relaționa cu proaspăt instalatul la șefia DNA (pe atunci Parchetul Național Anticorupție), ne arată cât de înrădăcinată este în mentalitatea PSD ideea că politicianul poate face orice dorește cu Justiția. Explică de asemenea și indignarea din aceste zile a unor politicieni și așa-ziși jurnaliști care nu-și explică de ce "învățăceii" lui Adrian Năstase n-au putut sa-l scape de condamnare. De altfel, Daniel Morar a interpretat modul de abordare folosit de Adrian Năstase ca pe o tentativă de subordonare simbolică.
Redăm mai jos pasajul, preluat de pe hotnews.ro:
Dan Tapalagă: Dar Adrian Năstase v-a sunat vreodată?
Daniel Morar: Da. M-a sunat o dată, la începutul activităţii mele aici, în toamna lui 2005. A fost un lucru extrem de interesant pentru mine. A fost mai aparte modalitatea de abordare. Am fost sunat de o doamnă, care s-a prezentat ca fiind şefa de Cabinet a domnului preşedinte Adrian Năstase. La acea dată ocupa funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Nu avusesem niciun contact cu Adrian Năstase. Sunt absolvent de la Cluj, de la Babeş–Bolyai, nu de la Bucureşti, deci nu l-am avut nici ca profesor, n-am avut nicio altă tangenţă cu dânsul. Această doamnă mi-a spus că domnul Năstase, domnul preşedinte vrea să vorbească cu mine, să-l sun. Că el a cerut ca eu să-l sun. Am fost cam surprins, pentru că era o modalitate totuşi atipică. Putea să vorbească cu mine atunci. Am spus că eu nu am nicio treabă cu Adrian Năstase şi, prin urmare, nu am de ce să-l sun. Zice: „Dar domnul preşedinte Adrian Năstase a cerut să-l sunaţi”. Zic: „Doamnă, dacă domnul preşedinte are treabă cu mine, să mă sune sau să vorbească acum cu mine”. Doamna a avut o replică destul de ciudată, spunându-mi: „Nu vă ştie numărul”. Zic: „E numărul pe care tocmai m-aţi sunat. Putem vorbi. – Dânsul a insistat să-l sunaţi, continuă doamna. – Când o să am treabă, o să-l sun. Acum nu am treabă cu dansul” şi am încheiat această discuţie.
Dan Tapalagă: Cum aţi interpretat solicitarea ca dumneavoastră să-l sunaţi pe Adrian Năstase, care era preşedintele Camerei Deputaţilor?
Daniel Morar: Era o manieră de intimidare, de poziţionare, aş denumi-o mai corect. Eu sunt preşedintele Camerei Deputaţilor, tu eşti procurorul general al P.N.A. – funcţia aceea o deţineam atunci – prin urmare, trebuie să mă suni. Trebuie să-mi dai datele pe care le cer eu. Deci, era categoric o modalitate de subordonare simbolică, o poziţionare clară. Din moment ce spunea: Tu sună-mă pe mine. Era o poziţionare clară, pe care n-am acceptat-o. Părea că avea exerciţiu în asta, adică nu părea ceva singular, ceva ce a încercat doar cu mine.
Dan Tapalagă: Avea dosar atunci?
Daniel Morar: Se vorbea de dosarul pe care l-ar avea Adrian Năstase la D.N.A., ca urmare a unei sesizări făcute – dacă-mi aduc eu bine aminte – de un parlamentar al Alianţei D.A. Dar nu avea, era un dosar închis la acea dată.
Dan Tapalagă: Şi, în cele din urmă, discuţia a avut loc? V-a sunat Adrian Năstase?
Daniel Morar: Da. În aceeaşi zi, după aproximativ trei ore, m-a sunat însuşi Adrian Năstase. Discuţia a început iarăşi într-o manieră de poziţionare, spunându-mi că a luat referinţe despre mine, că i s-a spus de către profesorii mei că am fost un student bun şi că sunt un om corect, că are încredere-n mine. După care a trecut la chestiunea care-l interesa, întrebându-mă dacă are dosar la D.N.A.. I-am spus că, în acea zi, nu are. Era la începutul lunii noiembrie.
Dan Tapalagă:Deci, la câteva luni după numirea la P.N.A.
Daniel Morar: Exact. I-am spus că în acea zi nu are şi cu asta am încheiat discuţia. Mi-a spus că presa îl acuză că are şi că lucrul ăsta îi creează probleme. I-am spus: „În acest moment nu aveţi dosar la D.N.A.. Dar asta nu înseamnă că nu aveţi mâine, poimâine”. A fost prima şi ultima discuţie pe care am avut-o, direct, cu Adrian Năstase.
Dan Tapalagă: Adrian Năstase, anchetat în trei dosare, a încercat să vă intimideze?
Daniel Morar: În felul pe care vi l-am arătat la început, iar apoi cu declaraţii publice destul de dure, cu atacuri personale. Am fost făcut „comisar sovietic“ şi asta doar pentru faptul că am replicat la acuzele pe care le aducea instituţiei. Am explicat că avem nişte dosare pe care le instrumentăm şi că nu ne interesează cine este persoana cercetată. Deci, toată bătălia, exceptând acel telefon care a fost unul de tatonare, s-a purtat apoi în spaţiul public. Astăzi putem să spunem că am ajuns la o soluţie emblematică pentru sistemul judiciar românesc, una de eliberare. Dar a fost un drum foarte greu. Aduceţi-vă aminte, în 2006, când noi am solicitat ministrului Justiţiei să ceară Parlamentului încuviinţarea percheziţionării locuinţei lui Adrian Năstase două secvenţe din acea şedinţă a Parlamentului. Mi se par emblematice. Ştiţi foarte bine că s-a respins solicitarea ministrului Justiţiei şi implicit a D.N.A., de percheziţionare. Dar mi-aduc aminte două lucruri. Un deputat la acea dată, Mitică Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, spunea: „nu permiteţi procurorilor – sintetizez – să intre în casele voastre, pentru că nu e bine şi pentru că puteţi urma oricând şi voi”.
Dan Tapalagă: Adică, avertiza să nu deschidă un precedent.
Daniel Morar: Să nu deschidă un precedent. Asta era. M-a amuzat fraza: „Nu permiteţi procurorilor să intre în casele voastre”. Cealaltă secvenţă care are, spun eu, o semnificaţie simbolică este imaginea cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, în Parlament, aflată acolo pentru a cere ridicarea imunităţii. Ironia este că cercetările penale au început sub o guvernare care nu era dată de partidul lui Adrian Năstase, iar în final acesta este condamnat sub o guvernare în care partidul lui conduce ţara. Cheia de lectură e pentru cei care tot politizează anchetele judiciare. Monica Macovei era un ministru independent susţinut de Alianţă D.A., deci avea majoritatea în Parlament. Însă eu văd şi acum imaginea unui om singur. Era în loja miniştrilor. Ministrul Justiţiei singur, acolo, cerând ridicarea imunităţii unui parlamentar. După ce a vorbit, a fost insultată de mulţi dintre parlamentarii care au luat cuvântul şi – detaliu important – inclusiv de parlamentari din cadrul Alianţei care o susţinea pe aceasta, ca ministru al Justiţiei.
Temele de propagandă lansate de Adrian Năstase, preluate de Guvernarea Ponta
Recitind pasajul și rememorând declarațiile la adresa DNA făcute de reprezentanți USL, imediat după ce s-au instalat la Putere, putem observa că tema procurorului sovietic a fost folosită și de Victor Ponta. Ne amintim declarațiile acestuia făcute chiar pe holul Ministerului Public prin care înfiera acțiunea procurorilor DNA de a se duce pe teren și a face audieri la fața locului, în dosarul referendumului, ca fiind una de tip stalinist.
Declarația lui Mitică Dragomir la care face referire Danile Morar mă duce cu gândul direct la declarația lui Marian Vanghelie, făcută ieri pe marginea cazului Adrian Năstase, în care pesedistul avertiza că este un precedent periculos. Da, periculos pentru colegii săi, parlamentari sau nu, care se știu că au încălcat legea, în decursul timpului și stau cu teama că oricând le-ar putea veni rândul, vorba lui Mitică Dragomir.
Daca ne amintim stenogramele sedințelor PSD în care i se spunea Rodicăi Stănoiu – ministru al Justiției pe atunci – ce dosare să scoată la înaintare și pe care să le îngroape, și facem legătura cu votul dat de Parlament pentru modificarea Codului penal, prin care au încercat să-și asigure superimunitate, la care adăugăm proiectul de lege privind amnistierea și gratierea – care ar închide din fașă multe dosare penale și i-ar scăpa de pușcărie pe mulți dintre condamnați -, înțelegem că noua clasă a social-democraților s-a elevat în "șuntarea" Justiției, căutând să o pună sub căpăstru prin lege. Ceea ce este inadmisibil pentru un stat de drept.
Trebuie să instituim o pedeapsă pentru încălcarea independenței Justiției
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară pentru a face verificări cu privire la "eventuala" încălcare a independenței Justiției prin declarațiile politice legate de cazul Adrian Năstase. Chiar dacă Inspecția va constata ca a fost încălcată independența Justiției, autorii aceste fapte răman nepedepsiți, ca și până acum. Și în trecut au mai fost asemenea cazuri constatate, dar din păcate singura sancțiune este blamul public, prin anunțul făcut de CSM. Numai că nici blamul public nu mai operează într-o societate manipulată atât de grobian, încât oamenii ajung să voteze în funcții chiar personaje condamnate definitiv de Justiție. Cred că este necesară o modificare legislativă prin care să fie pedepsită penal încălcarea independenței Justiției – ca segment al infracțiunii de obstrucționare a Justiției. Dar cu Parlamentul premiat pentru că favorizează corupții, nu cred că avem mari șanse să obținem așa ceva.