Din cuprinsul articolului
Vladimir Putin nu are în plan să pună capăt războiului cu Occidentul. Mesajele transmise de președintele rus au fost clare atunci când a trimis cel puțin 19 drone spre Polonia săptămâna trecută, scrie Politico. „Putin este președintele războiului”, afirmă analistul Nikolai Petrov, de la New Eurasian Strategies Center din Londra. „Nu are niciun interes să-l încheie”.
Atacul asupra unui stat membru NATO a venit după o serie de bombardamente masive în Ucraina, care au provocat zeci de victime și au distrus clădiri, printre care sedii ale delegațiilor Uniunii Europene și Marii Britanii, dar și o instituție guvernamentală din centrul Kievului.
Departe de ipoteza unui acord de pace sub presiunea președintelui american Donald Trump, Vladimir Putin își condiționează supraviețuirea politică de menținerea unui conflict continuu cu Statele Unite și partenerii acestora.
Războiul cu Ucraina îl costă mult pe Vladimir Putin
Pe măsură ce conflictul din Ucraina se apropie de al patrulea an, liderul rus are motive să fie mai optimist ca la început, când Moscova spera să cucerească țara în câteva zile.
Lipsa armamentului și a resurselor umane paralizează Ucraina, iar trupele ruse avansează treptat. Totuși, progresele sunt lente și extrem de costisitoare, cu aproximativ un milion de pierderi și o economie rusă afectată, aflată la un pas de recesiune.
Încheierea ostilităților ar aduce riscuri politice serioase pentru Putin. Controlul presei i-ar permite să prezinte o pace drept o victorie, dar principala problemă rămâne opoziția naționalistă, acum cea mai mare amenințare la adresa regimului. Kremlinul le-a promis o victorie nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra așa-numitului „Occident colectiv”.
„Există dorința unei părți radicale din elita politico-militară de a demonstra că NATO este inutilă”, explică Aleksandr Baunov, fost diplomat și cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.
Vladimir Putin. Sursă foto: en.kremlin.ru
Moscova și-a amplificat acțiunile hibride
De la întâlnirea dintre Putin și Trump în Alaska, prezentată de liderul american drept un pas spre armistițiu, Moscova și-a amplificat acțiunile hibride împotriva Europei.
Drone rusești au traversat în repetate rânduri spațiul aerian polonez, unele lansate din Belarus. În august, una s-a prăbușit la 100 de kilometri de Varșovia. Potrivit Die Welt, cinci drone vizau direct o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioane F-35 olandeze.
În același timp, Dmitri Medvedev a publicat un articol în care acuza Finlanda de intenții agresive, amenințând că un atac ar duce la „prăbușirea statalității finlandeze – odată pentru totdeauna”. Retorica amintește de justificările Kremlinului înaintea invaziei din 2022.
Kremlinul a început să mute industrii strategice spre estul Rusiei, departe de granița NATO. Totodată, exercițiile militare comune cu Belarus, desfășurate la frontiera cu Polonia, confirmă escaladarea tensiunilor.
„Indiferent de rezultatele din Ucraina, confruntarea cu Occidentul va continua, inclusiv militar”, subliniază Petrov.
Putin transmite semnale clare liderilor occidentali
Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia, consideră că Vladimir Putin transmite semnale clare liderilor occidentali: „Putin a arătat că poate ataca țări NATO și că acestea nu dispun de apărare eficientă”.
Declarațiile ambigue ale lui Trump privind NATO și întârzierile în impunerea de sancțiuni alimentează convingerea Kremlinului că poate acționa fără consecințe. „Pentru Putin, este acum sau niciodată”, adaugă Baunov.
Scopul Moscovei este de a slăbi încrederea în apărarea colectivă a NATO, prin mici provocări menite să testeze reacțiile alianței. „Se urmărește prezentarea NATO ca un tigru fără dinți”, afirmă Baunov.
La Washington, reacțiile au alimentat aceste percepții. Trump a sugerat că survolarea dronelor ruse în Polonia ar fi putut fi o „eroare”.
Moscova a respins acuzațiile de provocare, afirmând că „nu au existat planuri de a ataca instalații din Polonia”. Belarusul a susținut, la rândul său, că incidentul ar fi fost cauzat de „bruiaj electronic”.
„Este tipic pentru Putin să creeze ambiguitate”, conchide Rogov. „Îi place să lase loc de interpretări, ca acțiunile să fie percepute și ca deliberate, și ca accidentale”.
