În 1907, Brâncuşi realizase o primă versiune a "Sărutului" care, simplificată, devenea în 1910 monument funerar în cimitirul Montparnasse. De aici şi curiozităţile în ceea ce priveşte semnificaţia "Porţii Sărutului" dar şi dorinţa morbidă a unora de a se căsători la acest monument care a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.
Mircea Eliade spunea că "pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi".
Discuţiile în contradictoriu din cauza căsătoriilor la "Poarta Sărutului" au fost declanşate cu câţiva ani în urmă de către preşedintele Institutului Cultural Român, care a declarat "că nu este normal să se oficieze cununii la un monument funerar" şi că semnificaţia lucrării este cu totul alta, cea despre moarte, despre sărutul de dincolo.
"Atunci le-am spus oficial, când eram secretar de stat. Trebuie să înțelegem o dată pentru totdeauna că acela este un arc de triumf pentru eroi , pentru cei care s-au jertfit şi sărutul este sărutul de pe urma", a declarat Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român.
"El e gândit ca un monument comemorativ, ca o cale iniţiatică, ca un ansamblu. Și acum a devenit aşa, dându-se o cu totul altă interpretare, un soi de altar pentru cununia religioasă", spune sculptorul Paul Popescu, brâncuşiolog.
Reamintim că la Poarta Sărutului se organizează de peste 10 ani căsătorii în noaptea de Revelion şi, a devenit o tradiţie deja, iar listele sunt întocmite pe parcursul anului.
Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului a fost sculptat de Constantin Brâncuşi pentru a aduce un omagiu celor care au căzut la datorie în Primul Război Mondial, mai spune publika.md.
Recomandările noastre
