International
Fenomen îngrijorător în Republica Moldova. Ce se întâmplă cu natalitatea și principala cauză din spatele rezultatului
Bebeluș. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova se confruntă în continuare cu un declin al natalității, potrivit datelor oficiale publicate de Biroul Național de Statistică. În 2025 au venit pe lume 22,1 mii de copii, cu aproximativ 1.500 mai puțini decât în anul anterior, echivalentul unei scăderi de 6,6% față de 2024, confirmând tendința descendentă din ultimii ani.
Câți copii s-au născut în afara căsătoriei
Din totalul copiilor născuți-vii, 61,5% s-au născut în sânul familiei, adică aproximativ 13,6 mii de copii, în timp ce fiecare al treilea copil a venit pe lume în afara căsătoriei, ceea ce reprezintă 35,3% din total sau aproximativ 7,8 mii de copii, un indicator care menține un nivel ridicat al nașterilor în afara familiilor legal constituite.
Datele evidențiază schimbări în structura nașterilor în funcție de rangul copilului, ponderea copiilor de rangul I ajungând la 35,4% din totalul născuților-vii, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce a crescut ponderea copiilor de rangul II, III și IV și peste, evoluție care reflectă atât o diversificare a structurii familiale, cât și o diminuare a primei nașteri în totalul natalității.
În acest sens, copiii de rangul II au reprezentat 31,7% din total, cei de rangul III au ajuns la 20,4%, iar copiii de rangul IV și peste au constituit 12,6% din totalul nașterilor, ceea ce confirmă o pondere importantă a familiilor cu mai mulți copii, în special în anumite regiuni.
gravida / sursa foto: dreamstime.com
Ce diferențe există între mediul urban și rural
În profil teritorial, distribuția nașterilor este relativ echilibrată, cu 10,8 mii de copii născuți în mediul urban, ceea ce reprezintă 48,8% din total, și 11,3 mii în mediul rural, adică 51,2% din total, însă diferențele devin evidente atunci când este analizată structura familiilor și a ordinii nașterilor.
Astfel, în mediul urban ponderea copiilor de rangul I este mai mare, ajungând la 39,7%, în timp ce în mediul rural aceasta se situează la 31,2%, în timp ce familiile cu patru sau mai mulți copii sunt semnificativ mai frecvente la sate, unde se regăsesc 73,4% dintre copiii de rangul IV și peste.
Mamele aduc pe lume copii la vârste tot mai înaintate
Datele BNS arată că cele mai multe nașteri au loc la femeile cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, categorie care concentrează 52,7% din totalul născuților-vii, în timp ce în mediul urban această grupă de vârstă domină clar statisticile, cu 6,2 mii de copii, respectiv 57,3% din totalul nașterilor din orașe.
În mediul rural, cele mai multe nașteri sunt înregistrate la femeile cu vârste între 20 și 29 de ani, care cumulează 49,9% din totalul nașterilor de la sate, ceea ce indică diferențe clare între ritmul de viață urban și cel rural, inclusiv în ceea ce privește decizia de a avea copii.
Scade ușor numărul mamelor foarte tinere
Ponderea copiilor născuți de mame cu vârsta sub 20 de ani a scăzut ușor, ajungând la 5,1% din total, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de anul anterior, ceea ce sugerează o ușoară amânare a maternității în rândul adolescentelor și al femeilor foarte tinere.
În anul 2025, vârsta medie a mamei la prima naștere a ajuns la 26,7 ani, în creștere semnificativă față de 25,6 ani în 2024, ceea ce indică o tendință de amânare a momentului în care femeile devin mame pentru prima dată, influențată probabil de factori economici, sociali și educaționali.
Disparități teritoriale semnificative
La nivel regional, cele mai mici vârste medii la prima naștere au fost înregistrate în regiunea Sud, unde media este de 24,3 ani, precum și în mai multe raioane precum Cantemir, Glodeni, Ștefan Vodă, Căușeni și Dondușeni, unde valorile variază între 22,8 și 23,8 ani.
La polul opus se află municipiul Chișinău, unde vârsta medie a mamei la prima naștere a ajuns la 29,5 ani, precum și alte zone urbane precum Ialoveni, Taraclia, Anenii Noi și municipiul Bălți, unde valorile sunt semnificativ mai ridicate, între 26,1 și 29,5 ani.
Datele prezentate de BNS nu includ teritoriul din stânga Nistrului și municipiul Bender, ceea ce înseamnă că analiza reflectă doar situația din teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
