Raport Eurostat: Aproape de două ori mai puțini copii născuți în UE în 2024. Situația în România

Datele publicate de Eurostat arată că europenii au, în prezent, de aproape două ori mai puțini copii decât în urmă cu șase decenii. Ritmul de creștere a populației încetinește, continentul continuă să îmbătrânească, iar România apare în statisticile europene atât prin scăderea accentuată a fertilității, cât și prin vârsta redusă a mamelor la prima naștere.

Eurostat: Numărul nașterilor din UE s-a înjumătățit față de anii ’60

În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut 3,55 milioane de copii, ceea ce înseamnă o rată brută a natalității de 7,9 nașteri vii la 1.000 de locuitori. Prin comparație, indicatorul era de 10,5 în anul 2000, de 12,8 în 1985 și ajungea la 16,4 în 1970, potrivit datelor Eurostat.

Perioada 1961-2024 evidențiază o scădere aproape continuă a numărului de nașteri din UE. Maximul a fost atins în 1964, când au fost înregistrate 6,8 milioane de nou-născuți. Ulterior, numărul nașterilor a coborât constant până la minimul de 4,36 milioane din 2002.

După acel moment a urmat o revenire moderată, cu un vârf de 4,68 milioane de copii născuți în 2008. Tendința descendentă a reapărut apoi, chiar dacă au existat mici creșteri în 2014 și 2016.

Cel mai vechi silabar din lume conține cuvântul „dac”

Focar de hantavirus, cu zeci de cazuri raportate anual, în Ucraina. De ce s-a aflat abia acum

În 2020, numărul nașterilor vii a ajuns la 4,07 milioane, urcând ușor la 4,09 milioane în 2021, pentru ca din 2022 să reintre pe un trend negativ.

Raport Eurostat: fertilitate în UE. Sursa foto: ec.europa.eu/eurostat/statistics.

Fertilitatea continuă să scadă în Europa

Eurostat arată că europenii au tot mai puțini copii, fenomen care contribuie direct la încetinirea creșterii populației. Principalul indicator folosit pentru evaluarea fenomenului este rata totală de fertilitate, adică numărul mediu de copii pe care i-ar avea o femeie de-a lungul vieții fertile.

În 2024, rata totală de fertilitate din Uniunea Europeană a fost de 1,34 nașteri vii per femeie, cel mai redus nivel consemnat până acum. Indicatorul urcase de la minimul de 1,43 înregistrat în 2001 și 2002 la 1,57 în 2008 și 2010, după care a revenit pe scădere.

După o coborâre la 1,51 în 2013, au existat mici reveniri până în 2017, însă declinul a continuat ulterior. Rata fertilității a fost de 1,51 în 2020, a crescut ușor la 1,53 în 2021, apoi a scăzut din nou, de la 1,46 în 2022 la 1,34 în 2024.

România, printre țările cu cea mai mare scădere a fertilității

Dintre statele membre, Bulgaria a avut cea mai mare rată totală de fertilitate în 2024, cu 1,72 nașteri vii per femeie. Pe următoarele poziții s-au situat Franța, cu 1,61, și Slovenia, cu 1,52. La polul opus s-au aflat Malta, cu 1,01 nașteri vii per femeie, Spania, cu 1,10, și Lituania, cu 1,11.

Între 2023 și 2024, fertilitatea a scăzut în 24 de state membre, a rămas neschimbată în Luxemburg și Țările de Jos și a crescut doar în Slovenia, de la 1,51 la 1,52. Cea mai abruptă scădere a fost consemnată în România, unde rata fertilității a coborât de la 1,54 în 2023 la 1,39 în 2024.

Statisticile europene mai arată că, între 1980 și începutul anilor 2000, fertilitatea s-a redus puternic în majoritatea statelor membre. Până în 2000, indicatorul scăzuse sub 1,30 în Bulgaria, Cehia, Grecia, Spania, Italia, Letonia și Slovenia.

După minimul atins între 2000 și 2003, multe țări au înregistrat creșteri moderate. În 2024, toate statele membre, cu excepția Estoniei, Greciei, Spaniei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Poloniei și Finlandei, au avut rate de fertilitate de peste 1,30.

Diferențele dintre statele UE s-au redus în ultimele decenii

Eurostat evidențiază și o convergență a ratelor de fertilitate din statele europene. În 1970, diferența dintre cea mai mare rată, înregistrată în Irlanda, și cea mai mică, din Finlanda, era de aproximativ două nașteri per femeie.

În 1990, decalajul dintre Cipru și Italia se redusese la 1,1 copii per femeie. Până în 2010, diferența ajunsese la 0,8, între Irlanda și Ungaria. În 2024, ecartul s-a redus la 0,7 nașteri per femeie, Bulgaria având cea mai mare rată de fertilitate, iar Malta cea mai mică.

Vârsta medie a femeilor la naștere a crescut constant în Uniunea Europeană între 2001 și 2024, de la 29 de ani la 31,3 ani. Aceeași evoluție se observă și în cazul primului copil. Dacă în 2013 media europeană era de 28,8 ani, în 2024 aceasta a ajuns la 29,9 ani.

Datele arată că femeile din UE au mai puțini copii la vârste tinere și aleg să devină mame mai târziu. Ratele de fertilitate pentru femeile sub 30 de ani sunt în scădere încă din 2004, în timp ce fertilitatea femeilor de peste 30 de ani este în creștere.

În 2004, cele mai ridicate rate de fertilitate erau înregistrate la grupa de vârstă 25-29 de ani. În 2024, cele mai multe nașteri provin de la femeile cu vârste între 30 și 34 de ani. De asemenea, fertilitatea femeilor de peste 35 de ani continuă să crească.

România, printre statele cu cele mai tinere mame la primul copil

Eurostat împarte statele membre în patru categorii, în funcție de raportul dintre rata fertilității și vârsta la care femeile nasc primul copil. Din primul grup fac parte Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Țările de Jos, Portugalia și Suedia, unde atât fertilitatea, cât și vârsta la primul copil depășesc media UE.

În Estonia, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, atât fertilitatea, cât și vârsta la prima naștere sunt sub media europeană. Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Austria și Finlanda au înregistrat vârste mai ridicate la primul copil, dar fertilitate sub media UE.

În schimb, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Croația, Ungaria, România, Slovenia și Slovacia au avut rate de fertilitate peste media europeană, însă vârsta femeilor la primul copil s-a situat sub media UE.

În 2024, femeile din Uniunea Europeană aveau în medie 29,9 ani la nașterea primului copil. Cele mai mici valori au fost consemnate în Bulgaria, cu 26,9 ani, și România, cu 27,2 ani. La polul opus s-au aflat Italia, cu 31,9 ani, și Luxemburg, cu 31,6 ani.

Femeile din UE care au născut primul copil. Sursa foto: ec.europa.eu.eurostat.

Aproape jumătate dintre copiii născuți în UE sunt primi copii

Potrivit datelor Eurostat, 46,6% dintre copiii născuți în Uniunea Europeană în 2024 au fost primi copii. Cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în Portugalia, cu 54,6%, Luxemburg și Malta, ambele cu 53,9%, precum și în Spania, cu 50,7%.

Cele mai mici procente ale primilor născuți au fost raportate în Letonia, cu 39,9%, și în Slovacia și Estonia, ambele cu 41,2%. La nivel european, 35,1% dintre nașterile din 2024 au fost al doilea copil al familiei, 12,1% au reprezentat al treilea copil, iar 6,2% au fost al patrulea copil sau următorii.

Cea mai mare pondere a familiilor cu patru sau mai mulți copii a fost consemnată în Slovacia, cu 9,9%, urmată de Finlanda, cu 9,4%, și România, cu 9,2%.

Majoritatea copiilor născuți în România provin din mame autohtone

În 2024, 24% dintre copiii născuți în UE au avut mame născute în străinătate. Luxemburg a înregistrat cea mai mare pondere, 68% dintre nou-născuți provenind din mame născute în afara țării. Pe locul al doilea s-a situat Cipru, cu 42%.

În Malta, Austria, Belgia, Spania, Portugalia și Germania, cel puțin o treime dintre copii s-au născut din mame provenite din alte state. La polul opus, Bulgaria, România și Slovacia au raportat că 97% dintre nașterile din 2024 au provenit de la mame autohtone.

Comparativ cu 2013, cele mai multe state membre au înregistrat creșteri ale numărului de nașteri din mame născute în străinătate. Cele mai mari avansuri au fost consemnate în Malta, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru și Cehia.