„Plătești cât arunci”. România intră într-o nouă eră a gestionării deșeurilor în 2026

Gunoiul ne costă, dar ne poate aduce și economii. (sursă foto: pennlive.com)

De la 1 ianuarie 2026, regulile se modifică semnificativ. În România, colectarea separată a deșeurilor devine o obligație pentru fiecare gospodărie, iar tarifele serviciilor de salubritate nu vor mai fi uniforme, ci vor reflecta exact cantitatea și modul în care fiecare locuitor gestionează propriile deșeuri. Țara noastră pășește astfel într-o etapă nouă a administrării deșeurilor, în care responsabilitățile nu revin doar autorităților locale, ci implică activ și fiecare cetățean în parte.

Sistemul „plătești cât arunci”, deja testat și aplicat în mai multe țări europene, ajunge și în România, cu promisiunea unui mediu mai curat și a unor facturi mai mici pentru cei care sortează corect. Măsura vine în contextul în care Uniunea Europeană a impus statelor membre ținte clare și anume o rată de reciclare de 55% până în 2025 și o creștere progresivă până la 65% în 2035, conform Directivei-cadru privind deșeurile (UE 2008/98/CE, modificată prin Directiva UE 2018/851).

Gunoi problematic

România, însă, este departe de aceste obiective. În 2023, potrivit Eurostat și unui comunicat al Ministerului Mediului, rata de reciclare era de aproximativ 13%. Ceea ce plasează țara noastră pe penultimul loc în Uniune, înaintea Maltei.

În acest moment, majoritatea românilor plătesc între 10 și 20 de lei lunar de persoană pentru colectarea gunoiului, fără nicio legătură cu cantitatea efectiv generată.

Noua abordare schimbă acest sistem. Factura va fi compusă dintr-o parte fixă, destinată acoperirii costurilor legate de infrastructură, cu o valoare estimată între 4 și 7 lei pe lună, și o parte variabilă, calculată în funcție de volumul deșeurilor nereciclabile sau de numărul de saci ori goliri ale pubelei negre.

Cu aceste date pe masă, cei care colectează corect și contribuie la reducerea deșeurilor pot ajunge să plătească cu 30–50% mai puțin decât în prezent. Introducerea regulilor se va face prin modificarea Hotărârii de Guvern nr. 870/2013, în acord cu directivele europene, și va impune colectarea separată în toate localitățile din țară.

„Plătești cât arunci”

Cei patru piloni ai noii colectări sunt plastic și metal, hârtie și carton, sticlă și deșeuri reziduale. Schimbarea nu este doar una birocratică, ci aduce cu sine o nouă filosofie de raportare la ceea ce aruncăm zilnic. Modelul „Pay As You Throw” se bazează pe principiul conform căruia poluatorul plătește, iar cetățenii care contribuie activ la sortarea corectă a deșeurilor sunt recompensați financiar.

Modelul funcționează deja de ani buni în alte țări europene și a dat rezultate notabile. El presupune că plata nu se mai face în mod egal de către toți locuitorii unei comunități, ci în funcție de comportamentul fiecărei gospodării în parte.

Cei care sortează atent vor plăti mai puțin, în timp ce persoanele care nu separă corect și aruncă toate deșeurile la grămadă vor fi taxați suplimentar, în funcție de volumul pubelei negre sau de cantitatea de saci utilizați.

Sistemul prevede, de asemenea, identificarea fiecărui utilizator, prin mijloace precum saci personalizați, pubele cu cod de bare sau cartele electronice care înregistrează frecvența colectării. Astfel, devine posibilă o facturare individualizată, corectă și transparentă.

România a început deja să testeze sistemul în anumite localități. La Oradea și Sfântu Gheorghe, proiectele-pilot implementate au oferit indicii clare despre eficiența sistemului. Potrivit unui raport publicat de Asociația OIREPAmbalaje în iunie 2025, în Oradea, gospodăriile care au respectat regulile de colectare separată au avut facturi cu până la 30% mai mici față de cele care nu au făcut-o.

În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis printr-un comunicat oficial că implementarea modelului are drept scop final nu doar eficientizarea costurilor, ci mai ales îmbunătățirea reală a relației dintre cetățeni și mediul înconjurător.

Piedici

Cu toate acestea, drumul nu este lipsit de obstacole. În multe localități din țară, colectarea separată este făcută doar pe două sau trei fracții, iar infrastructura necesară lipsește sau este amplasată ineficient. Pubelele sunt uneori insuficiente sau greu accesibile, iar educația ecologică este adesea neglijată în comunitățile mici.

Mai grav este faptul că operatorii de salubritate sunt acuzați, în mod repetat, că amestecă deșeurile după colectare. Investigații realizate de publicații precum Recorder sau RISE Project au arătat cum eforturile cetățenilor de a sorta corect sunt anulate de practici defectuoase ale firmelor de salubritate.

În plus, tarifele de colectare sunt în continuare stabilite pe cap de locuitor sau pe apartament, fără legătură cu volumul real de deșeuri produs. Un raport al Curții de Conturi din 2024 a semnalat că doar 45% dintre primării asigură o colectare separată conformă, iar multe contracte cu firmele de salubritate nu includ sancțiuni pentru nerespectarea normelor.

Exemple de luat aminte

Pe de altă parte, sunt țări care au transformat reciclarea într-un succes veritabil. În Italia, oficialii din regiunea Trentino-Alto Adige au implementat un sistem în care fiecare gospodărie are saci de gunoi inscripționați cu un cod unic, iar factura este calculată în funcție de numărul de saci negri folosiți lunar. Rata de reciclare a depășit în unele orașe 80%, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu.

În Germania, modelul PAYT este deja o practică larg răspândită. Pubelele colorate facilitează sortarea, iar tariful crește proporțional cu mărimea pubelei destinate deșeurilor amestecate. În 2022, Germania înregistra o rată de reciclare de 67%, una dintre cele mai ridicate din Uniune, conform Eurostat.

Un exemplu de bună practică vine și din afara Europei. În Coreea de Sud, sistemul „plătești cât arunci” funcționează încă din 1995. Acolo, cetățenii trebuie să folosească saci oficiali pentru deșeurile menajere, iar nerespectarea regulilor atrage sancțiuni severe. Măsurile introduse în urmă cu 30 de ani au dus la o reducere cu peste 30% a volumului de deșeuri în doar primul deceniu de aplicare.

Responsabilitate colectivă

Pentru ca aceste modele să funcționeze și în România, este nevoie de mai mult decât o reglementare legală. Românii trebuie să fie informați, sprijiniți și motivați să participe activ la colectarea selectivă. Este esențial ca fiecare gospodărie să respecte separarea pe cele patru fracții impuse de lege, să reducă volumul de deșeuri reziduale și, acolo unde este posibil, să înceapă compostarea deșeurilor biodegradabile.

Cei care locuiesc la curte au un rol important în acest sens, iar implicarea lor poate deveni un exemplu pentru comunitate. În plus, fiecare cetățean va avea responsabilitatea de a semnala abaterile sau neregulile observate în procesul de colectare, fie că e vorba despre amestecarea deșeurilor de către salubritori,  despre lipsa pubelelor sau  comportamente incorecte ale vecinilor.

Noul sistem care va intra în vigoare nu este doar o măsură impusă de Bruxelles, ci o oportunitate concretă pentru fiecare cetățean de a trăi într-un mediu mai curat, mai corect și mai sustenabil. Colectarea selectivă și sistemul „plătești cât arunci” pot duce nu doar la facturi mai mici, ci și la un sentiment mai profund de responsabilitate civică.