Social
Opt din zece români consideră că taxele sunt prea mari. Tot mai mulți își consumă economiile pentru a face față cheltuielilor
Sursă foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Peste 80% dintre români consideră că nivelul de impozitare din România este excesiv, iar mai mult de jumătate spun că au fost nevoiți să își folosească economiile sau au rămas fără rezerve financiare în ultimul an.
Concluziile apar într-un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026.
Cercetarea, la care au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, indică o deteriorare a percepției publice asupra relației dintre contribuabili și stat. Respondenții reclamă presiunea fiscală în creștere, costurile mai mari de trai și lipsa unor beneficii vizibile în schimbul taxelor plătite.
81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea este excesivă
Potrivit studiului, 81,7% dintre participanți afirmă că nivelul taxelor și impozitelor din România este prea ridicat. Doar 11,2% consideră că fiscalitatea este la un nivel acceptabil, în timp ce 7% nu au exprimat o opinie.
Datele vin într-un context marcat de majorarea cotei standard de TVA la 21%, creșterea prețurilor la energie și combustibili și extinderea obligațiilor fiscale pentru diverse categorii de venituri.
Percepția dominantă identificată de studiu este că statul solicită contribuții mai mari, fără ca cetățenii să observe îmbunătățiri proporționale ale serviciilor publice, infrastructurii sau administrației.
Jumătate dintre respondenți spun că politicile fiscale merg într-o direcție greșită În ceea ce privește direcția politicilor fiscale, doar 20,2% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție bună.
În schimb, 50,6% consideră că măsurile fiscale actuale sunt greșite, iar 29,3% spun că nu mai pot identifica o direcție clară.
Sondaj APSAP / sursa foto: APSAP
Rezultatele sugerează un nivel ridicat de neîncredere în capacitatea autorităților de a gestiona sistemul fiscal într-un mod predictibil și echilibrat.
Peste jumătate dintre participanți și-au consumat economiile
Una dintre cele mai relevante concluzii ale cercetării vizează situația financiară a gospodăriilor.
39,1% dintre respondenți spun că au fost nevoiți să folosească economiile acumulate anterior pentru a acoperi cheltuielile curente. Alți 15,1% afirmă că au rămas complet fără economii.
În același timp, 18,4% declară că veniturile și cheltuielile sunt aproximativ egale, fără posibilitatea de a pune bani deoparte.
Doar 22,5% au reușit să economisească într-o mică măsură, iar 4,9% spun că economisesc mai mult decât în trecut.
Practic, peste jumătate dintre participanții la studiu afirmă că au intrat deja în rezervele financiare sau că acestea s-au epuizat complet.
Un sfert dintre respondenți câștigă între 5.000 și 7.000 de lei net pe lună
Analiza veniturilor arată că cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele cu venituri nete lunare între 5.001 și 7.000 de lei.
Distribuția principalelor categorii este următoarea:
- 25,1% – venituri între 5.001 și 7.000 lei;
- 16,9% – venituri între 4.001 și 5.000 lei;
- 15,1% – venituri între 7.001 și 9.000 lei;
- 12,2% – venituri între 3.001 și 4.000 lei;
- 9,9% – venituri sub 3.000 lei.
Datele sugerează că inclusiv persoane cu venituri medii resimt presiunea costurilor tot mai ridicate și întâmpină dificultăți în acumularea unor economii.
72% dintre respondenți spun că statul nu susține mediul privat
Relația dintre administrație și mediul de afaceri este evaluată negativ de majoritatea participanților.
71,9% consideră că instituțiile statului nu încurajează suficient mediul privat și nu contribuie eficient la dezvoltarea economică.
Doar 12,3% apreciază că statul susține mediul de afaceri, iar 15,8% nu au putut evalua situația.
Rezultatul indică o percepție larg răspândită potrivit căreia antreprenorii și companiile sunt tratați mai degrabă ca surse de venit bugetar decât ca parteneri în dezvoltarea economiei.
Două treimi dintre respondenți nu văd progrese reale în combaterea economiei subterane
Întrebați despre combaterea economiei la negru, doar 5,6% dintre participanți au declarat că observă progrese semnificative în ultimii doi ani.
Sondaj APSAP / sursa foto: APSAP
Alți 29,6% consideră că există unele îmbunătățiri, dar într-un ritm lent.
În schimb, 34,9% spun că situația a rămas aproximativ aceeași, 21,1% cred că economia subterană este în continuare foarte răspândită, iar 8,8% consideră că fenomenul s-a accentuat.
Datele indică faptul că majoritatea respondenților nu percep o reducere semnificativă a activităților economice nefiscalizate.
Românii rămân împărțiți în privința influenței Uniunii Europene
Studiul a analizat și percepția privind impactul măsurilor promovate sau recomandate de Uniunea Europeană.
44,7% dintre respondenți consideră că modificările asociate politicilor europene sunt benefice și contribuie la îmbunătățirea legislației și a calității vieții.
Pe de altă parte, 33,8% cred că unele dintre aceste măsuri sunt în defavoarea cetățenilor. Alți 9% susțin că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu au o opinie clară.
Rezultatele arată o societate divizată în ceea ce privește efectele politicilor europene, fără a indica însă o majoritate ostilă apartenenței României la Uniunea Europeană.
București-Ilfov, regiunea cu cei mai mulți participanți la studiu
Potrivit datelor prezentate de APSAP, 31,7% dintre respondenți provin din regiunea București-Ilfov.
Urmează regiunile Nord-Est (12,8%), Sud-Est (11,1%), Nord-Vest (11%) și Sud-Muntenia (10,8%).
Totodată, 81,5% dintre participanți provin din mediul urban, iar 18,5% din mediul rural.
„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulți oameni activi pe piața muncii, perfecționarea a devenit o formă de protecție profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creștere și costuri mai mari, competențele actualizate sunt una dintre puținele forme reale de siguranță”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Recomandările noastre
