„Am spus că nu vor depăşi, după cum arată proiectul de buget, suma de 4,5 miliarde, la prima alocare a fondurilor. Exact din acest motiv, unul dintre obiectivele pe care le avem este să creştem flexibilitatea între fonduri.

La ora actuală, flexibilitatea este limitată la 5% din valoarea fondurilor, și solicitarea noastră este de a crește procentul de flexibilitate de la 5% la 15%, astfel încât să putem să alocăm către prioritățile noastre fonduri de la alte programe. Ăsta este, practic, unul dintre punctele pe care ne concentrăm pentru a putea să asigurăm resurse suplimentare. De ce am spus că este o alocare, din punctul nostru de vedere, insuficientă? Pentru că România are în continuare, ca prioritate, modernizarea infrastructurii de transport, fie că este rutieră, feroviară…

De asemenea, va trebui să asigurăm condițiile de navigabilitate a Dunării, pentru că avem acest mare avantaj să avem Dunărea ca axă de transport fluvial. De asemenea, să investim în infrastructura aeroportuară. În acest sens, știți foarte bine că a trebuit să revenim noi la putere ca să punem în practică Master Planul de Dezvoltare a Aeroportului Otopeni, pentru că din 2008 până în 2019 nu s-a făcut nimic, deși Master Planul de Dezvoltare a fost aprobat în 2008, vă readuc aminte, când, întâmplător, eram şi eu pe acolo, pe la Ministerul Transporturilor”, a punctat Orban.

„Deci, avem nevoie de investiții extrem de mari și pentru noi infrastructura de transport reprezintă o prioritate. Or, în acest sens, noi vom căuta să obținem cât mai multe resurse. De ce? Pentru că o parte din resurse vor trebui folosite. Din cauza prostului management realizat de guvernările PSD al marilor proiecte de infrastructură în exercițiul 2014-2020, o mare parte din aceste proiecte de infrastructură vor necesita finanțare în exercițiul financiar următor – adică fazarea, aşa se numește – și, ca atare, o sumă de bani din aceşti estimaţi 4,6 miliarde de euro se vor duce pentru finanțarea proiectelor care încep în acest exercițiu financiar, și asta reduce suma pentru proiecte noi care va fi alocată. Vom încerca să creștem această sumă.

Deci aici vreau să spun un lucru foarte limpede: Comisia Europeană ne-a condiționat alocarea fondurilor europene pentru infrastructura de transport de adoptarea Master Planului. La ora actuală există un Master Plan care este agreat la nivelul Comisiei Europene şi, practic, noi trebuie să focusăm resursele financiare pentru prorităţile care sunt stabilite în acest Master Plan. Or, aici este clar: închiderea Coridorului 4 paneuropean este prioritară, prin autostrada de centură a Bucureștiului, prin realizarea lucrărilor la tronsonul Sibiu – Pitești, cu cele cinci tronsoane pe care se face licitația.

De asemenea, mai avem tronsonul de pe Lugoj – Deva, unde de asemenea trebuie finalizat. Lucrările astea sunt prioritare pentru a închide Coridorul 4 rutier, Coridorul 4 paneuropean, pentru a asigura accesul Portului Constanța la infrastructura europeană care intră la granița de vest.

Sigur că avem tot ca prioritate – și este inclus în Master Plan – realizarea Autostrăzii Unirii, cum am botezat-o noi, pentru care există și o lege adoptată, respectiv autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni. De asemenea, trebuie finalizată legătura între Târgu Mureș și Borș, pe tronsonul din autostrada Transilvania care este prevăzut să asigure conectarea.

Pentru că altfel degeaba faci conectarea Moldovei până la Târgu Mureș dacă nu finalizezi legătura pe autostradă de la Târgu Mureș până la Borș. Şi aici avem tronsoane în lucru. De asemenea, tot ca prioritate avem finalizarea lucrărilor pe tronsoanele 1 și 2 de pe autostrada Sebeș – Turda, care face legătura practic între cele două axe Est-Vest – cea de pe Coridorul 4 și cea care face legătura între Iași, Ungheni și Borș.

Sigur că mai avem și alte obiective care sunt incluse în Master Plan și care urmează a fi finanțate. De asemenea, pentru noi este foarte importantă – aici trebuie să vedem dacă avem posibilitatea să finanțăm cu fonduri europene – realizarea tronsonului de autostradă Comarnic – Brașov și ulterior legarea Brașovului de Coridorul 4 printr-un drum expres Brașov – Sibiu”, mai susține Orban.

În ceea ce privește declarațiile ministrului Transporturilor cu privire la drumul paralel cu DN prin Azuga, Orban a declarat că: „Deci pe Comarnic – Brașov avem următoarele etape de parcurs, în ceea ce privește realizarea autostrăzii: prima etapă este adoptarea… – n-avem timp să adoptăm o lege, cel mai probabil vom adopta o ordonanță de urgență să mutăm de la Comisia de Strategie și Prognoză cele 22 de proiecte, între care și Comarnic – Brașov; a doua etapă este luarea unei decizii legate de procedura anterioară, pe care deja guvernul anterior, prin declarațiile doamnei Dăncilă, dacă vă aduceți aminte, atunci când a zis că va cere CSAT-ului să introducă tronsonul ca importanță națională, de fapt a pus punct colaborării cu consorțiul cu care se făcuse un simulacru de procedură, după care, în mod evident, pe baza unei analize rapide, care nu va dura mai mult de două săptămâni, să decidem ce facem, cum o finanțăm – o facem pe PPP sau o facem pe buget”.