Politica
Plan de austeritate în sectorul public, chiar înainte de Paște. Mii de posturi dispar din administrația locală
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Guvernul pregătește o serie de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor din sectorul public, inclusiv concedieri în administrația locală și ajustări de personal la nivelul ministerelor.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că aceste decizii vor fi aplicate începând cu luna aprilie și vor afecta în special primăriile care depășesc limitele de personal stabilite la nivel național.
Deciziile vin în contextul unui efort mai amplu de reducere a deficitului bugetar și de echilibrare a cheltuielilor statului, pe fondul presiunilor financiare acumulate în ultimii ani.
Reduceri de personal în primării
Potrivit premierului, fiecare primărie din România va primi în perioada următoare un prag maxim de angajați, calculat în funcție de populația localității. Aceste date sunt centralizate de Ministerul de Interne și Institutul Național de Statistică.
„În aceste zile, Ministerul de Interne şi Institutul de Statistică ne comunică noile date cu cetăţenii fiecărei localităţi, în aşa fel încât ministrul Dezvoltării să poată comunica săptămâna viitoare prefecţilor şi aceştia fiecărei primării care este numărul maxim de angajaţi pe care îl pot avea”, a declarat Ilie Bolojan.
În baza acestor limite, administrațiile locale vor trebui să reducă personalul acolo unde schema actuală depășește plafonul stabilit. Premierul a precizat că măsura vizează posturi ocupate, nu poziții vacante.
„În cursul lunii aprilie, fiecare primărie din România care are un număr de angajaţi peste noua limită stabilită va trebui să facă o reducere de personal”, a afirmat acesta.
Estimările arată că la nivel național ar putea fi eliminate între 13.000 și 14.000 de posturi din administrația locală.
„Ar trebui să avem o reducere de aproximativ 13.000 – 14.000 de posturi, posturi ocupate efectiv, nu posturi vacante”, a explicat premierul.
Presiune pe ministere pentru reducerea cheltuielilor
Măsurile nu vizează doar administrația locală. Potrivit declarațiilor oficiale, toate ministerele au primit bugete diminuate pentru cheltuielile de personal, ceea ce le obligă să identifice soluții pentru încadrarea în limitele financiare.
„Toate ministerele au bugete pentru cheltuieli de personal diminuate cu câteva procente care să le impună practic să facă reducerea de cheltuieli. Trebuie să facă acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan.
Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ
În acest context, fiecare instituție este în proces de evaluare internă a resurselor umane, existând două direcții principale: reducerea unor sporuri sau diminuarea numărului de angajați.
„Fiecare minister în momentul de faţă îşi face o formă de audit de personal şi au diferite posibilităţi; sau să reducă anumite sporuri dacă au această posibilitate, sau să reducă personalul”, a mai precizat premierul.
Reducerea deficitului bugetar, obiectiv principal
Autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a controla deficitul bugetar și pentru a limita creșterea costurilor cu dobânzile.
„Există în momentul de faţă o acţiune pentru a reaşeza costurile de personal în aşa fel încât să ni le reducem”, a explicat șeful Guvernului.
Premierul a subliniat că reducerea cheltuielilor trebuie să completeze măsurile de creștere a veniturilor statului.
„Singura formă de a reduce deficitul, care înseamnă că cheltuim mult mai mult decât ne putem permite (...), este nu doar să creştem veniturile statului prin impozitele suplimentare care au fost stabilite, ci să şi facem reducerea de cheltuieli”, a declarat acesta.
Avertisment privind execuția bugetară
Ilie Bolojan a atras atenția asupra riscurilor generate de neaplicarea acestor măsuri, invocând situația din anul precedent, când cheltuielile de personal au crescut în ciuda unor estimări inițiale mai restrictive.
„Eu nu voi accepta să facem ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului trecut (...) am ajuns ca în primele şase luni să avem o creştere a cheltuielilor de personal cu aproximativ 10%”, a afirmat premierul.
În final, acesta a avertizat că repetarea unor astfel de evoluții ar afecta stabilitatea financiară.
„Dacă repetăm aceleaşi greşeli, practic ne batem joc de eforturile care s-au făcut până acuma, de costurile pe care cetăţenii ţării noastre le-au suportat şi nu ne putem permite acest lucru”, a concluzionat Ilie Bolojan.
