PISA 2025: România, rezultate sub media OCDE la toate materiile. Ce arată datele despre elevii români

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Rezultatele testării PISA 2025 arată că elevii români de 15 ani continuă să obțină scoruri sub mediile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la toate domeniile evaluate. În plus, diferențele de performanță dintre elevii proveniți din familii cu situații socioeconomice favorabile și cei dezavantajați s-au accentuat în ultimul deceniu, ajungând la 122 de puncte la științe, echivalentul a peste șase ani de școală.

Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, atrage atenția că reducerea inegalităților reprezintă una dintre principalele provocări ale sistemului educațional din România. Potrivit analizei sale, progresul în educație trebuie să se reflecte atât în performanțele elevilor de top, cât și în capacitatea sistemului de a-i sprijini pe cei care întâmpină dificultăți.

Elevii români au obținut scoruri sub media OCDE la toate probele

Potrivit raportului publicat de OCDE, elevii români de 15 ani au obținut, la testarea PISA 2025, o medie de 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică, 413 puncte la citire și 442 de puncte la rezolvarea computațională de probleme.

Toate rezultatele se situează sub mediile OCDE. Comparativ cu ediția din 2022, performanțele au înregistrat scăderi ușoare la matematică și științe, în timp ce reculul la citire a fost semnificativ din punct de vedere statistic.

Ziua în care Scînteia lui Ceaușescu s-a luat de piept cu Ungaria Populară

Ce se întâmplă, de fapt, la școala de șoferi: lucrurile ciudate pe care nimeni nu ți le spune

Comparația cu rezultatele din 2015 indică o evoluție nefavorabilă la matematică și citire, în timp ce performanțele la științe au rămas relativ stabile.

În același timp, numărul elevilor care nu ating nivelul minim de competență, nivelul 2, a crescut în ultimii zece ani. Proporția acestora este mai mare cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte la citire și cu șapte puncte la științe față de 2015.

Elevi la evaluare. sursa: arhiva

Mai puțin de jumătate dintre elevi ating nivelul minim la matematică

Datele PISA 2025 arată că 48% dintre elevi ating cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, în comparație cu media OCDE de 65%.

La citire, procentul ajunge la 52%, față de 69% în țările OCDE, în timp ce la științe, 54% dintre elevi ating pragul minim de competență, comparativ cu media de 74%.

Rezultatele sunt slabe și la nivelul performanțelor de top. În România, doar 4% dintre elevi ating nivelurile 5 sau 6 la matematică, față de media OCDE de 8%. La științe, proporția este de 2%, comparativ cu 7%, iar la citire, doar 1% dintre elevi ajung la cele mai înalte niveluri, față de media OCDE de 6%.

Aceste rezultate arată că sistemul educațional se confruntă atât cu dificultăți în asigurarea competențelor de bază pentru toți elevii, cât și cu provocări în susținerea celor care ar putea obține performanțe deosebite.

Diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați a ajuns la 122 de puncte

Una dintre principalele probleme evidențiate de raport este legată de influența situației socioeconomice asupra rezultatelor școlare.

În România, elevii din sfertul cel mai avantajat socioeconomic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. Diferența este considerabil mai mare decât media OCDE, de 85 de puncte.

Potrivit raportului Insights and Interpretations al lui Andreas Schleicher, 20 de puncte PISA corespund aproximativ unui an de școală. Prin urmare, decalajul înregistrat în România echivalează cu peste șase ani de educație.

Între 2015 și 2025, diferența dintre cele două categorii de elevi s-a accentuat. Evoluția este pusă în legătură cu scăderea performanțelor elevilor dezavantajați, în timp ce rezultatele celor proveniți din familii favorizate au rămas stabile.

Statutul socioeconomic explică 22% din variația performanțelor la științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%.

În plus, doar 7% dintre elevii dezavantajați din România ajung în sfertul superior al performanțelor la științe, fiind considerați rezilienți din punct de vedere academic. La nivelul OCDE, proporția este de 12%.

Andreas Schleicher spune că România trebuie să extindă performanța școlară

Directorul pentru Educație și Competențe al OCDE consideră că rezultatele trebuie analizate și din perspectiva capacității sistemelor de învățământ de a oferi oportunități tuturor elevilor.

„Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă”, a spus Andreas Schleicher, care a subliniat că progresul înregistrat de România în ultimul deceniu nu a ajuns în mod egal la fiecare elev.

Datele privind atitudinea față de învățare indică și câteva evoluții favorabile. În România, 77% dintre elevi spun că sunt curioși să descopere lucruri diferite, peste media OCDE de 73%. De asemenea, 63% afirmă că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile, comparativ cu media de 60%.

Procentul elevilor care consideră că școala a fost o pierdere de timp este de 22%, sub media OCDE de 24%.

Totuși, între 2022 și 2025, ponderea elevilor curioși a scăzut cu 4,8 puncte procentuale. În plus, 61% dintre elevi cred că inteligența poate fi dezvoltată prin efort, față de media OCDE de 69%.

„Educația este întotdeauna un demers uman”, a spus Andreas Schleicher, adăugând că elevii învață cel mai bine atunci când simt că profesorii lor cred în ceea ce pot deveni.

Elevii spun că profesorii îi sprijină, dar indicatorii au scăzut față de 2015

Aproximativ 68% dintre elevii români afirmă că profesorii manifestă un interes real față de procesul lor de învățare, un procent apropiat de media OCDE, de 69%.

Cu toate acestea, indicatorul a scăzut ușor față de 2015, când ajungea la 70%.

Și proporția elevilor care spun că profesorul continuă să predea până când întreaga clasă înțelege lecția s-a redus, de la 73% în 2015 la 69% în 2025. În cazul sprijinului suplimentar oferit de profesori, procentul a coborât de la 71% la 68%.

În schimb, climatul disciplinar de la orele de științe este mai bun decât media OCDE și s-a îmbunătățit față de 2015. Doar 16% dintre elevii români spun că nu pot lucra eficient în majoritatea sau în toate orele, față de media OCDE de 19%.

De asemenea, 22% dintre elevi afirmă că zgomotul și dezordinea perturbă orele, comparativ cu media OCDE de 31%.

Elevii folosesc dispozitivele digitale mai mult pentru activități fără legătură cu școala

Elevii români petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru activități de învățare. Media OCDE este de 1,7 ore.

În schimb, pentru activități fără legătură cu învățarea, elevii din România petrec 1,7 ore pe zi, peste media OCDE de 1,1 ore.

Aproape trei din zece elevi, respectiv 29%, spun că sunt distrași frecvent de colegii care folosesc dispozitive digitale în timpul orelor de științe. În România, această distragere este asociată cu un scor mai mic cu 18 puncte la științe.

Ponderea elevilor care învață în școli unde telefoanele mobile sunt interzise a crescut de la 22% în 2022 la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei OCDE.

În ceea ce privește inteligența artificială, 40% dintre elevii români folosesc cel puțin o dată pe săptămână chatboturi precum ChatGPT pentru teme, față de media OCDE de 46%.

Andreas Schleicher atrage atenția că utilizarea tehnologiei nu garantează, în sine, rezultate mai bune la învățătură.

„Nu ajungem în formă privind sportul la televizor, ajungem în formă practicând sport”, a spus directorul OCDE, care a adăugat că scopul tehnologiei nu ar trebui să fie acela de a face lucrurile mai ușoare, ci de a-i face pe elevi mai puternici din punct de vedere cognitiv.

Sprijinul familiilor a rămas stabil, dar părinții trebuie să se implice mai mult

Datele PISA 2025 arată că sprijinul familial raportat de elevii români s-a menținut relativ constant între 2022 și 2025, spre deosebire de evoluția observată în majoritatea țărilor participante.

Astfel, 76% dintre elevi spun că părinții îi întreabă cel puțin săptămânal ce au făcut la școală, iar 63% discută cu aceștia, cel puțin o dată pe săptămână, despre eventualele probleme școlare.

Andreas Schleicher consideră însă că familiile ar trebui să aibă un rol mai activ în comunitatea școlară, nu doar să urmărească rezultatele copiilor.

„Cele mai puternice sisteme de educație îi tratează pe părinți ca parte a comunității școlare”, a spus directorul OCDE.

Acesta a susținut că implicarea părinților nu presupune neapărat mai multe ore dedicate temelor, ci și transmiterea unui mesaj clar copiilor că educația lor este importantă.

Absențele și chiulul au scăzut, dar întârzierile la școală s-au înmulțit

PISA 2025 indică o reducere a absenteismului în rândul elevilor români. Procentul celor care au lipsit cel puțin o zi întreagă în cele două săptămâni dinaintea testării a coborât de la 46% în 2022 la 33% în 2025.

În aceeași perioadă, proporția elevilor care au chiulit de la cel puțin o oră a scăzut de la 60% la 39%.

În schimb, întârzierile la școală au devenit mai frecvente. Dacă în 2022, 57% dintre elevi declarau că au ajuns cu întârziere, în 2025 procentul a urcat la 65%, peste media OCDE de 50%.

În privința bullyingului, 21% dintre elevii români spun că au fost victime ale acestui fenomen de cel puțin câteva ori pe lună. Procentul este apropiat de media OCDE, de 20%, iar indicatorul a rămas relativ stabil în România între 2022 și 2025.

Peste 7.700 de elevi români au participat la testarea PISA 2025

Evaluarea PISA 2025 s-a concentrat pe științe, matematica și citirea fiind domenii secundare. Testarea a inclus și o evaluare a rezolvării computaționale de probleme, precum și o componentă opțională de engleză ca limbă străină, la care România a participat. Rezultatele pentru engleză și pentru autonomia elevilor în învățare urmează să fie publicate în 2027.

În România, 7.725 de elevi din 322 de școli au participat la evaluare. Eșantionul reprezintă aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani, echivalentul a 76% din această grupă de vârstă.

La nivel internațional, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat la testare, reprezentând aproximativ 33 de milioane de adolescenți de 15 ani.

Potrivit OCDE, datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate PISA. Nota de țară a fost redactată de Francesco Avvisati, din Direcția pentru Educație și Competențe a organizației.

La nivelul țărilor OCDE, 20% dintre elevii de 15 ani nu ating competențele minime la niciuna dintre cele trei materii principale evaluate, față de 16% în 2022.

În prefața raportului, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, atrage atenția asupra scăderii performanțelor la citire în perioada 2015-2025, o evoluție îngrijorătoare în contextul digitalizării și al nevoii de a evalua critic informațiile.