Piața Victoriei, din nou la limita confruntării. Cine răspunde dacă protestul escaladează, după lecția 10 august 2018

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Piața Victoriei este din nou scena unor confruntări între protestatari și forțele de ordine, într-un moment în care, chiar astăzi, Curtea Militară de Apel București începe judecarea apelului în dosarul „10 august”. Foștii șefi ai Jandarmeriei au fost achitați în primă instanță, iar soluția este contestată de procurorii militari și de peste 100 de persoane vătămate.

În acest context, apare o întrebare care privește direct modul în care autoritățile trebuie să acționeze, dacă protestul din Piața Victoriei se transformă într-un conflict de amploare, ca la 10 august 2018: cine trebuie să intervină legal, cine decide folosirea forței și cât de importantă este aprobarea prefectului?

Întrebarea nu este una teoretică. Experiența din 10 august 2018 arată că deciziile luate în timpul unei intervenții pot fi analizate și cercetate ani mai târziu, inclusiv într-un dosar penal. Iar pentru comandanții Jandarmeriei de astăzi, acest precedent nu poate fi ignorat.

Pot să vă spun că, dint tot ce s-a anchetat după evenimentele în care s-au confruntat „reziștii” cu simpatizanții lui Liviu Dragnea și PSD și o grămadă de agitatori, doar dosarul cu jandarmerița bătută și căreia i s-a furat arma a fost finalizat.

Jandarmeria are obligația să intervină dacă protestul devine violent

Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice stabilește foarte clar ce se întâmplă atunci când o manifestație își pierde caracterul pașnic.

Potrivit articolului 17, în cazul în care adunările publice își pierd caracterul pașnic și civilizat, poliția și trupele de jandarmi vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor care tulbură grav ordinea și liniștea publică, pun în pericol viața sau integritatea corporală ori amenință cu devastări și distrugeri.

Așadar, Jandarmeria nu are doar posibilitatea de a interveni. În situațiile prevăzute de lege, are obligația de a acționa pentru restabilirea ordinii publice.

Legea nr. 550/2004, care reglementează organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, enumeră situațiile în care jandarmii pot folosi forța. Sunt prevăzute situațiile când pot utiliza mijloacele din dotare, inclusiv pentru neutralizarea acțiunilor agresive, imobilizarea persoanelor care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea altora, protejarea proprietății ori în cazul unor acte de violență împotriva forțelor de ordine.

Dar comandantul Jandarmeriei poate decide singur intervenția în forță?

Aici, la această întrebare legitimă, apare una dintre cele mai importante prevederi ale legii.

Articolul 19 din Legea nr. 60/1991 spune că intervenția în forță este aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia, la solicitarea comandantului forțelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării.

Aceeași regulă apare și în Legea nr. 550/2004. Articolul 34 prevede că intervenția în forță se dispune în scris de prefect sau de înlocuitorul acestuia, în municipiul București, respectiv în județul în care apare situația care justifică intervenția.

Prin urmare, în situația obișnuită prevăzută de lege, comandantul Jandarmeriei solicită intervenția, iar prefectul o aprobă.

Aceasta este o diferență importantă față de ideea că un comandant ar putea decide discreționar o intervenție în forță împotriva unei mulțimi.

Vă amintiți? Pentru evenimentele din 10 august li s-au găsit responsabilități în media lui Carmen Dan, ministru de Interne, premierului Viorica Dăncilă și primarului Capitalei, Gabriela Firea, ambele plecate din țară la acel moment.

Există însă o excepție esențială

Legea prevede însă și situații în care nu mai este nevoie de aprobarea prefectului.

Atât Legea nr. 60/1991, cât și Legea nr. 550/2004 stabilesc că aprobarea sau dispoziția scrisă a prefectului nu este necesară atunci când asupra forțelor de ordine sau asupra altor persoane se exercită violențe care pun în pericol iminent viața, integritatea corporală ori sănătatea acestora.

Excepția se aplică și atunci când există indicii temeinice că participanții pregătesc sau au comis o faptă ilegală, respectiv, în formularea Legii 550/2004, o infracțiune.

Cu alte cuvinte, legea nu îi obligă pe jandarmi să aștepte aprobarea prefectului în fața unui pericol iminent.

Această prevedere este esențială pentru orice situație în care violențele scapă de sub control. Nu există un „blocaj” legal în care forțele de ordine să fie obligate să privească pasiv o agresiune gravă doar pentru că prefectul nu a semnat încă aprobarea.

Ce trebuie să facă jandarmii înainte de folosirea forței

Faptul că există dreptul de a interveni nu înseamnă că orice formă de forță este permisă.

Legea stabilește o procedură. Folosirea mijloacelor de imobilizare sau constrângere trebuie, în principiu, să fie precedată de avertizarea și somarea participanților să se disperseze. Avertizarea și somațiile sunt făcute de șeful dispozitivului sau, potrivit legii, de șefii săi ierarhici. Participanților trebuie să li se acorde timpul necesar pentru dispersare.

Există însă din nou o excepție: avertizarea și somarea nu sunt necesare atunci când asupra forțelor de ordine se exercită violențe care pun în pericol iminent viața, integritatea corporală sau sănătatea acestora.

Iar folosirea mijloacelor de intervenție trebuie făcută gradual, fără să depășească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acțiunilor ilegale. Forța trebuie să înceteze imediat ce scopul misiunii a fost realizat.

Cine este responsabil dacă lucrurile scapă de sub control

Într-o eventuală escaladare în Piața Victoriei, responsabilitatea nu poate fi pusă automat pe o singură persoană.

Comandanții Poliției și Jandarmeriei au obligația de a asigura protecția participanților și de a stabili, împreună cu organizatorii sau reprezentanți ai protestatarilor, măsurile necesare pentru desfășurarea manifestației în condiții de ordine. Dacă manifestația devine violentă, poliția și Jandarmeria trebuie să intervină pentru restabilirea ordinii.

Organizatorii sau protestatarii (care nu au autorizație de la primărie) au și ei obligații. Ei trebuie să asigure un dispozitiv propriu de ordine, să îndepărteze persoanele care tulbură ordinea și, atunci când apar fapte de natura celor care pot transforma manifestația într-una violentă, să întrerupă adunarea. Legea prevede asta, dar știm că rar au fost respectate aceste reguli.

Primăria are atribuții importante în ceea ce privește organizarea adunării publice, dar primarul nu este comandantul operativ al dispozitivului de Jandarmerie.

În schimb, prefectul are o poziție specială. El este reprezentantul Guvernului în plan local, iar atribuțiile sale includ asigurarea respectării legii și a ordinii publice și dispunerea măsurilor prevăzute de lege. Așa cum am arătat, în cazul intervenției în forță la o adunare publică, legea îi atribuie în mod expres rolul de a aproba intervenția, la solicitarea comandantului Jandarmeriei.

Lecția 10 august apasă din nou asupra Jandarmeriei

Aici apare însă problema pe care o aduce în prezent chiar dosarul „10 august”.

Astăzi a început apelul în procesul în care foștii șefi ai Jandarmeriei – Gheorghe Cucoș, Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile – au fost achitați în primă instanță pentru acuzațiile legate de intervenția din 10 august 2018. Parchetul Militar și peste 100 de persoane vătămate au contestat soluția.

În aceste condiții, este imposibil să nu apară întrebarea dacă experiența acelui dosar poate influența modul în care comandanții Jandarmeriei iau astăzi decizii într-o situație de criză.

Protestatar cu bâtă, ăn Piața Victoriei, 15.09.2026. Foto EVZ

Un comandant trebuie să respecte legea și să evite folosirea disproporționată a forței. Dar același comandant are și obligația legală de a acționa atunci când ordinea publică este grav tulburată și există pericole pentru oameni, bunuri sau chiar pentru forțele de ordine.

După 10 august, riscul nu este doar ca Jandarmeria să intervină prea mult. Există și riscul ca teama de consecințele unei intervenții să influențeze decizia de a interveni prea puțin sau prea târziu.

Cine trebuie să ia decizia dacă protestul de azi escaladează

Într-un scenariu în care Piața Victoriei, ocupată de ciobani și agricultori, dar și de agitatori, ar ajunge din nou la violențe de amploare, traseul legal poate fi rezumat astfel:

Comandantul dispozitivului de Jandarmerie constată situația din teren și solicită intervenția în forță, atunci când sunt întrunite condițiile legale.

Prefectul Capitalei aprobă intervenția în forță, în situația obișnuită prevăzută de lege.

Jandarmeria și Poliția execută măsurile de restabilire a ordinii, în limitele competențelor lor.

Dacă există un pericol iminent pentru viață, integritate sau sănătate ori indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracțiuni, aprobarea prefectului nu mai este necesară.

Iar folosirea forței trebuie să rămână proporțională, graduală și limitată la ceea ce este necesar pentru restabilirea ordinii.

Aceasta lecție juridică pe care ne-o lasă 10 august 2018, o știe și Ilie Bolojan și stă liniștit că nu are o responsabilitate directă. El a cerut, altui ministru demis, soluții pentru revendicări și încetarea violențelor.

În cazul unei noi escaladări în Piața Victoriei, responsabilitatea va trebui analizată ulterior nu doar prin întrebarea „cine a dat ordinul?”, ci și printr-o succesiune mult mai precisă de întrebări: cine a constatat pericolul, cine a solicitat intervenția, cine trebuia să o aprobe, dacă exista una dintre situațiile în care aprobarea nu mai era necesară, ce ordine au fost date și dacă forța folosită a fost proporțională cu pericolul.