Un studiu realizat de Asociația Pro Consumatori (APC) pe 21 de mărci de mălai comercializate în reţeaua marilor magazine din România a  scos la iveală concluzii interesante. Acesta a fost efectuat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Conform cercetării de piață, în comerţ găsim din ce în ce mai multe mărci de mălai degerminat. Degerminarea este procesul tehnologic de extracție a germenului din bobul de porumb, adică îndepărtarea enzimelor și a uleiurilor vegetale, cu scopul prelungirii perioadei de rezistență la raft a produsului finit, mălaiul.

Calitatea nutrițională a mălaiului este astfel afectată pe parcursul procesului tehnologic, acesta devenind un aliment nehrănitor.

Tipurile de mălai pe care le găsim la rafturi sunt următoarele: extra, grișat, superior, instant. Mălaiul extra și mălaiul grișat sunt produse din porumb degerminat.

Mălaiul superior este un produs fără degerminare

Mălaiul superior este un produs fără degerminare, având compoziția chimică identică cu bobul integral de porumb. Mălaiul prefiert/instant nu este indicat diabeticilor, având încărcătură glicemică și indice glicemic ridicate.

Alte categorii de mălai (gold, alb, zaharat etc.) provin de la soiuri de porumb care imprimă cerealei culoare, gust și unele trăsături care le fac deosebite, foarte apreciate în arii locale.

O problematică nouă este legată de Organismele Modificate Genetic: porumbul face parte din plantele care au fost masiv supuse testelor de modificare genetică.

În România, din păcate, s-au acceptat în ultimele decenii numeroase experiențe (și s-au cultivat mari suprafețe) cu altfel de soiuri și unii consumatori au temeri față de posibilele efecte ale consumului de mălai cu modificări genetice.

„Mălaiul, un aliment banal la prima vedere, considerat ca neavând un mare impact asupra sănătății, poate avea totuși relevanță atunci când este utilizat în cantități mari, pe o perioadă lungă de timp.

Este un aliment care se folosește frecvent în bucătăria autohtonă sub diverse forme (cea mai cunoscută fiind mămăliga), dar și ca materie primă pentru alte produse precum pufuleții, fulgii de porumb, chipsurile de mălai. Nu putem să nu luăm în considerare și faptul că mălaiul este un aliment modificat genetic, provenit din porumbul modificat genetic.

Ingineria genetică a avut ca scopuri obținerea unor soiuri de porumb mai rezistente la atacul virusurilor, insectelor, micozelor, ale căror toxine erau cancerigene (ex. fumonizina = o micotoxină apărută la plantele atacate de insecte) și creșterea toleranței la erbicide.

Porumbul tradițional românesc, tot mai rar în magazine

În anul 1997 au fost efectuate primele experimente cu porumb modificat genetic, iar din 1999 Ministerul Agriculturii din România a aprobat cultivarea pe scară largă a acestuia.

Folosirea pe scară largă a OMG-urilor (Organisme Modificate Genetic) este destul de controversată și se fac tot mai multe studii asupra impactului real al acestora asupra sănătății omului.

Majoritatea mălaiului comercializat în România este produs din porumb furajer, cu calități nutriționale și energetice scăzute. Mălaiul din porumb sticlos, recunoscut după culoarea galben-portocalie sau galben-aurie, este cel care are valoare nutrițională și energetică superioară mălaiului din porumb furajer.

Este produs din soiul de porumb tradițional românesc, cu conținut ridicat de proteine, lipide, glucide, fibre și vitamine (A, B1, B6, E, PP).

Numai că, este mai rar întâlnit pe rafturile magazinelor, scrie ziare.com.