Piața imobiliară. Sursă foto: Unsplash
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Piața imobiliară din România, analizată de BNR. Banca Națională a României a publicat noi date privind evoluția pieței imobiliare, care arată că prețurile locuințelor au continuat să crească în 2025, în timp ce numărul tranzacțiilor s-a redus la începutul acestui an. Raportul evidențiază diferențe importante între marile orașe în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, Bucureștiul și Constanța aflându-se la extremele clasamentului.
Piața imobiliară din România, analizată de BNR. Prețurile locuințelor au continuat să crească
Potrivit Raportului asupra stabilității publicat de Banca Națională a României, prețurile locuințelor au înregistrat o creștere anuală de 6,7% în ultimele trei luni din 2025. Ritmul a fost superior celui consemnat în zona euro, unde avansul a fost de 5,1%, și peste media Uniunii Europene, de 5,5%.
Comparativ cu statele din regiune, România s-a situat sub nivelul înregistrat în Ungaria, unde prețurile au urcat cu 21,2%, Bulgaria, cu 14,5%, și Cehia, cu 8,5%, însă peste Polonia, care a raportat un avans de 4,3%.
Tranzacțiile imobiliare au intrat pe un trend descendent
Raportul BNR arată că activitatea de pe piața imobiliară s-a redus în ultimul an. Numărul tranzacțiilor a scăzut cu 5,4% în 2025 comparativ cu anul precedent, iar în primul trimestru din 2026 diminuarea a ajuns la 17,1% față de aceeași perioadă din 2025.
Scăderi apropiate au fost înregistrate atât în București, unde tranzacțiile au fost mai puține cu 16,6%, cât și în restul țării, unde reculul a fost de 17,4%.
Potrivit BNR, această evoluție este asociată dezechilibrului dintre cerere și ofertă, dar și modificărilor fiscale introduse în perioada analizată.
Cu toate acestea, cererea pentru cumpărarea sau construirea de locuințe rămâne peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În București, timpul mediu în care un apartament rămâne listat la vânzare a fost de 54 de zile în primul trimestru din 2026, cel mai redus dintre marile centre urbane din România.
BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea
Orașele aflate la extreme pe piața imobiliară
Analiza BNR arată că timpul necesar pentru cumpărarea, fără credit bancar, a unui apartament cu două camere s-a redus ușor la nivel național, de la opt ani în 2024 la 7,9 ani în 2025, pe fondul unei creșteri a veniturilor care a depășit ritmul de majorare a prețurilor. Diferențele dintre orașe rămân însă importante. Indicatorul preț-venit variază de la 6,8 ani în București până la aproximativ 12 ani în Constanța, conform datelor aferente trimestrului al patrulea din 2025.
Raportul Băncii Naționale evidențiază diferențe importante între marile centre urbane în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor.
Brașov este orașul în care accesibilitatea s-a deteriorat cel mai mult din eșantionul analizat. Evoluția este pusă pe seama unei creșteri anuale a prețurilor locuințelor de aproximativ 28,6%, în condițiile în care salariile au avansat cu circa 6,2%.
La polul opus se află Cluj și Constanța, unde accesibilitatea s-a îmbunătățit ușor. Potrivit datelor BNR, în cele două orașe dinamica veniturilor a depășit marginal ritmul de creștere al prețurilor locuințelor. În Cluj, salariile au crescut cu 10,9%, față de un avans al prețurilor de 9,8%, iar în Constanța veniturile au urcat cu 3,9%, în timp ce prețurile au înregistrat o creștere de 1,7%.
Cererea pentru închirieri a crescut, în timp ce oferta s-a redus
Analiza BNR arată că piața închirierilor rezidențiale a avut o evoluție diferită față de segmentul vânzărilor.
Cererea de locuințe oferite spre închiriere a crescut cu 8%, în timp ce oferta disponibilă s-a redus cu 17%. Cu toate acestea, prețul mediu al chiriei a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la aproximativ 530 de euro pe lună în primul trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
BNR: Prețurile de pe piața imoniliară sunt subevaluate
Raportul mai arată că, potrivit estimărilor Băncii Naționale, piața imobiliară rămâne subevaluată atât la nivel național, cât și în București. Instituția apreciază că prețurile actuale ale locuințelor sunt sub nivelul care ar rezulta din evoluția veniturilor populației, costurile de finanțare și nivelul chiriilor. Totodată, BNR atrage atenția că aceste estimări trebuie interpretate cu prudență, deoarece rezultatele depind de metodologia utilizată și de particularitățile pieței locale.
Printre factorii care influențează această situație sunt menționate nivelul relativ redus al chiriilor, ponderea ridicată a achizițiilor realizate din surse proprii și rigiditatea ofertei de locuințe. Raportul Băncii Naționale arată că schimbările fiscale introduse în a doua parte a anului 2025 au avut efecte asupra pieței rezidențiale și asupra preferințelor cumpărătorilor.
Din august 2025, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, iar cota redusă aplicată la achiziția primei locuințe a fost eliminată. Potrivit analizei, această modificare a determinat o reorientare a cererii dinspre locuințele noi către cele vechi.
BNR asociază această evoluție cu schimbările din structura pieței, în contextul în care cumpărătorii au început să își adapteze opțiunile la noile condiții fiscale.
Numărul locuințelor finalizate a scăzut, însă construcțiile rezidențiale au accelerat
Datele incluse în raport arată că numărul locuințelor noi finalizate în 2025 a fost cu 3,1% mai mic decât în anul precedent.
În același timp, structura livrărilor a continuat să se orienteze către mediul rural, evoluție explicată prin disponibilitatea terenurilor și costurile de construcție mai reduse. Pe de altă parte, indicatorii analizați de BNR arată o intensificare a activității din sectorul construcțiilor rezidențiale. În perioada aprilie 2025 – martie 2026, volumul lucrărilor pentru clădirile rezidențiale a înregistrat o creștere medie de 12,4%, serie ajustată, comparativ cu intervalul similar anterior.
Raportul mai evidențiază diferențe între marile orașe în ceea ce privește indicele de accesibilitate al locuințelor. În decembrie 2025, Bucureștiul și Clujul au înregistrat valori superioare celor din anul precedent, la fel și Constanța, în timp ce Brașov, Timiș și Iași au avut evoluții mai puțin favorabile.
Datele publicate de Banca Națională conturează o piață imobiliară în care prețurile au continuat să crească, tranzacțiile s-au redus, iar accesul la locuințe diferă semnificativ de la un oraș la altul, pe fondul schimbărilor economice și fiscale din ultimul an.
Recomandările noastre
