Peste 1.000 de voluntari și-au îngropat lenjeria intimă. Ce vor să afle cu acest experiment

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Peste 1.000 de voluntari au îngropat peste 2.000 de perechi de lenjerie din bumbac în aproximativ 1.000 de locuri din Elveția, într-un experiment științific menit să măsoare activitatea biologică din sol, potrivit publicației Science Daily.

După două luni, cercetătorii au analizat cât de mult se descompusese materialul, iar rezultatele au arătat diferențe importante între grădini, terenuri agricole, pajiști și peluze.

Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Zürich și Agroscope, centrul federal elvețian de cercetare agricolă, arată că modul în care este folosit și gestionat terenul poate influența puternic viața din sol.

Grădinile au înregistrat cea mai rapidă descompunere, în timp ce peluzele au avut cea mai redusă activitate biologică.

Experimentul „Proof by Underpants”

Proiectul de știință participativă, numit „Proof by Underpants” („Beweisstück Unterhose”), a fost lansat în 2021 pentru a atrage atenția asupra ecosistemelor ascunse din sol și pentru a obține date științifice la scară națională.

Participanții au urmat aceeași metodă standardizată și au îngropat peste 2.000 de perechi de lenjerie din bumbac, alături de aproximativ 12.000 de pliculețe de ceai, în circa 1.000 de locații din Elveția.

După două luni, voluntarii au dezgropat materialele, le-au fotografiat și le-au trimis cercetătorilor, împreună cu probe de sol. Datele au fost apoi analizate în laborator.

Cu cât bumbacul dispare mai repede, cu atât solul este mai activ

Rata de descompunere a bumbacului a fost folosită ca indicator al activității organismelor care trăiesc în sol. Atunci când bacteriile, ciupercile, râmele și alte organisme sunt mai active, acestea descompun mai repede materia organică.

Rezultatele, publicate în revista științifică Plants, People, Planet, au permis realizarea unei imagini de ansamblu asupra activității biologice din solurile Elveției.

Grădinile private au înregistrat cea mai rapidă descompunere. Cercetătorii au observat că aceste soluri conțineau și cele mai mari cantități de materie organică, creând condiții favorabile pentru organismele subterane.

La polul opus s-au situat peluzele, unde activitatea organismelor din sol a fost cea mai redusă. Terenurile agricole și pajiștile s-au plasat între aceste două categorii.

Modul în care este folosit terenul contează mai mult decât multe proprietăți ale solului

Potrivit cercetătorilor, utilizarea terenului a avut una dintre cele mai puternice influențe asupra vitezei cu care s-a descompus bumbacul.

„Rezultatele noastre arată că modul în care este gestionat solul poate afecta semnificativ atât viața din sol, cât și calitatea acestuia”, a declarat Marcel van der Heijden, profesor de agroecologie la Universitatea din Zürich și unul dintre coordonatorii studiului.

„Un sol sănătos și activ din punct de vedere biologic este esențial pentru fertilitate, circulația nutrienților și multe alte servicii ecosistemice”, a adăugat cercetătorul.

Analiza a arătat că simplul fapt că un teren era o grădină, o pajiște, un câmp cultivat sau o peluză explica diferențele de descompunere mai bine decât multe dintre caracteristicile fizice și chimice măsurate.

Nivelurile de nutrienți au avut, de asemenea, un efect important asupra activității biologice.

Cum poate fi susținută viața din sol

Cercetătorii indică mai multe practici care pot contribui la menținerea unei activități biologice ridicate în sol.

Printre acestea se numără menținerea permanentă a unui strat protector la suprafața solului, utilizarea compostului, diversificarea rotației culturilor și reducerea folosirii îngrășămintelor minerale și a pesticidelor.

Pământ. Sursa foto: Dreamstime

Solul are un rol esențial în producția de hrană, stocarea apei, carbonului și nutrienților. De asemenea, reprezintă habitatul unei părți importante din biodiversitatea globală. Cercetătorii estimează că mai mult de jumătate din biodiversitatea planetei se află sub suprafața solului.

Declinul biodiversității din sol poate avea consecințe directe asupra agriculturii, securității alimentare și funcționării ecosistemelor.

Descompunerea rapidă nu este întotdeauna un semn bun

O rată ridicată de descompunere este adesea asociată cu un sol fertil și cu o disponibilitate mare de nutrienți, condiții care pot fi benefice pentru terenurile agricole.

Totuși, cercetătorii subliniază că o activitate biologică maximă nu este neapărat ideală în toate ecosistemele.

„O descompunere maximă nu este de dorit în orice ecosistem”, a explicat Franz Bender, coordonator al proiectului și șef al echipei de evaluări agroecologice de la Agroscope.

În habitatele apropiate de starea naturală, precum pădurile, nivelurile foarte ridicate de nutrienți pot indica un dezechilibru. Inclusiv în grădini, descompunerea foarte rapidă poate semnala un surplus de nutrienți, ceea ce ar putea indica folosirea unei cantități prea mari de îngrășăminte.

Activitatea organismelor din sol este influențată și de condițiile de mediu. Temperaturile scăzute sau lipsa apei pot reduce semnificativ activitatea biologică.

Un posibil „indice al lenjeriei” pentru sănătatea solului

Autorii studiului consideră că experimentul demonstrează utilitatea unei metode simple pentru compararea activității biologice din diferite tipuri de sol.

Ideea unui posibil „underwear index” sau „indice al lenjeriei” ar putea ajuta publicul să înțeleagă mai ușor procesele care au loc sub pământ și importanța protejării solurilor sănătoase.

Experimentul a demonstrat și potențialul proiectelor de știință participativă. Colectarea de date din aproximativ 1.000 de locații din toate regiunile Elveției ar fi fost dificil de realizat fără implicarea voluntarilor.

Aproximativ 240 de participanți la proiect sunt chiar menționați drept coautori ai lucrării științifice.

Voluntarii au primit, în schimb, rezultate personalizate ale analizelor de sol, instrumente de evaluare și recomandări pentru o gestionare mai sustenabilă a terenurilor.