Prima navă cu pavilion românesc care a încheiat, cu success un voiaj circumterestru a fost cargoul București. Periplul a durat doar 133 de zile, între 11 august 1963, punctul de plecare fiind Constanța și s-a terminat, în același port pe 23 decembrie 1963.
Echipajul cargoului era format din 50 de personae, din care patru ofițri de punte, patru ofițeri la mașină și trei ofițeri radiotelegrafiști. Căpitanul navei era Liviu Neguţ, secundul - Boris Cazacu şi ofiţerul III - Romulus Nicolae Moise. Marinarii au avut parte de vreme frumoasă pe tot parcursul voiajului, fiind feriţi de furtunile violente de pe Oceanul Pacific, pe care au navigat 28 de zile. Prima escală s-a făcut-o la Santiago de Cuba, în Caraibe. Apoi au avut o altă escală la Havana, unde au descărcat restul de marfă, în peță tractoare şi utilaje pentru o fabrică de ciment. Comandantul a primit apoi ordin să încarce zahăr pentru China, din porturile cubaneze Cienfuegos și Guantánamo. În total am încărcat 12.500 de tone de zahăr. Din Guantánamo aun navigat spre Canalul Panama, prin care au ajuns în Oceanul Pacific. Traseul cargoului a continuat cu o escală de aprovizionarela Honolulu, în Hawaii.
O lună întreagă între cer și apă
„La Meridianul 180 am făcut botezul acestuia, fiind prima navă românească care a ajuns acolo”, își amintea Andrei Lazăr, unul dintre marinarii d pe București, citat de ziuadeconstanta.ro. „Până acolo am tot dat ceasul înainte cu o oră şi în aşa fel am pierdut o zi. Pentru noi soarele nu a mai răsărit în dimineaţa zilei de 21 octombrie 1963”, râdea Andrei Lazăr, înainte de aniversarea periplului care a avut loc cu supraviețuitorii de pe cargoul București, în restaurantul Vraja Mării, de la Poarta 1 a portului Constanța. Pe Oceanul Pacific, cargoul Bucureşti a navigat 28 de zile, timp în care echipajul a avut noroc de marea liniştită, fără peripeții. Din Oceanul Pacific, cargoul a trecut pe lângă Coreea de Sud, în Marea Galbenă. „Am ajuns în estul Chinei, în portul Xinjiang din China, unde am descărcat zahărul. Din Xinjiang am plecat Shanghai, apoi în Dairen şi Canton, de unde am încărcat utilaje şi fontă pentru România. Din Canton, am navigat spre Singapore, de unde ne-am aprovizionat cu alimente şi combustibil. În China am vizitat un cămin pentru copii, care ne-au cântat un cântec. Ne-au cerut şi nouă să le cântăm ceva româneşte, iar noi le-am cântat <<Sanie cu zurgălăi>>”, îşi mai amintea bătrânul marinar.
Trei oceane și șapte mări
Traseul a continuat prin strâmtoarea Malacca, între insula Sumatra și peninsula malaeziană, au dublat Capul Dondra, din sudul Ceylon-ului şi a continuat prin Golful Aden și strâmtoarea Bab El-Mandeb, loc prin care cargoul a ajuns în Marea Roşie. După tranzitarea canalului Suez, au venit, practice în ape cunoscute: Marea Egee, insulele Greceşti, strâmtorile Dardanele și Bosfor şi apoi Marea Neagră. S-a navigat 133 de zile, fiind prima navă românească care a făcut ocolul pământului. Marinarii români au trecut prin trei oceane: Atlantic, Pacific, Indian şi şapte mări: Marea Neagră, Marmara, Egee, Mediterană, Caraibelor, Galbenă şi Roşie, exact ca în poveste.
Caracteristicele cargoului București
Cargoul de mărfuri generale Bucureşti a fost construit în Iugoslavia și avea castelul poziționat la două treimi de prova, lucru care îi dădea o stabilitate deosebită pe vreme rea, dar îi micșora considerabil capacitatea. Nava avea petru magazii de marfă, două mici, în pupa și două mai la prova și avea și bigi ca mijlpoace proprii de înărcare-descărcare. În decembrie 1963, având la comandă pe căpitanul de cursă lungă Liviu Neguţ, unul dintre cei mai buni comandanţi pe care i-a avut Flota Maritimă Comercială, cargoul Bucureşti a încheiat prima călătorie în jurul Pământului, o premieră naţională. Performanţa a fost realizată navigând din est către vest. Nava avea deplasamentul de 12.961 TDW; lungimea de 152 metri ; lățimea de 18,8 metri; pescajul de 9 metri și atingea o viteză de croazieră de 14 noduri (un nod = o milă marină pe oră, o milă marină = 1.882 metri). Întregul parcurs a însumat 27.600 de mile. Ofiţerul III al cargoului Bucureşti a fost Romulus Moise. Ulterior acesta a fost primul decan al Facultăţii de Navigaţie şi director al Companiei Naţionale Maritime Navrom. Cargoul București n-a mai apucat vremurile în care flota noastră s-a dezintegrat. La începutul anilor ’70, bătrâna navă a fost dezarmată și tăiată.
Recomandările noastre
