Pericolul nevăzut din fotbal. Loviturile cu capul modifică structura creierului și dublează riscul de depresie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un studiu recent în prim-plan o problemă intens dezbătută în lumea sportului de performanță: impactul loviturilor repetitive la nivelul capului asupra sănătății pe termen lung a sportivilor. Foștii jucători profesioniști de fotbal din Marea Britanie prezintă modificări structurale evidente la nivelul creierului, dar și procente îngrijorătoare de anxietate și depresie. Cu toate acestea, o veste bună este că cercetarea nu a identificat semne clare de declin cognitiv prematur în cazul acestora, conform Reuters.

Investigația medicală a fost coordonată de specialiștii de la Imperial College London și a inclus un eșantion de 142 de foști fotbaliști cu vârste cuprinde între 30 și 60 de ani. Pentru a obține date concludente, aceștia au fost comparați cu un grup de control format din 56 de persoane sănătoase, de vârste similare, care nu au practicat sporturi de contact, nu au avut antecedente militare și nu au suferit comoții cerebrale de-a lungul vieții.

Pericolul nevăzut din fotbal. Loviturile cu capul modifică structura creierului și dublează riscul de depresie

Cercetătorii au utilizat o metodologie complexă, combinând chestionarele standardizate și testele destinate evaluării funcțiilor cognitive cu analiza imagistică avansată. Astfel, au fost examinate scanări prin rezonanță magnetică (RMN) structurală de la 124 de fotbaliști și 40 de persoane din grupul de control, cu scopul precis de a detecta eventuale variații regionale în volumul materiei cenușii.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul Conferinței Internaționale a Asociației Alzheimer. Autorii lucrării au explicat că acest demers se înscrie într-un efort global mult mai amplu al comunității științifice. Intenția este de a schimba optica medicală și de a aborda loviturile repetate la cap ca pe un factor de risc modificabil pentru demența instalată la vârste înaintate, la fel cum medicii tratează în prezent tensiunea arterială crescută sau valorile mari ale colesterolului.

Sursa: Arhiva EVZ

Monitorizarea pe termen lung a sportivilor de performanță

Acest proiect pune bazele unei monitorizări de lungă durată, echipa de experți propunându-și să reevalueze starea de sănătate a subiecților o dată la doi ani.

„Domeniul adoptă o perspectivă mai holistică asupra sănătății creierului și a riscului de demență” a declarat autorul principal Thomas Parker, neurolog consultant la Imperial College London.

În urma analizării datelor și după ajustarea variabilelor legate de vârstă și nivelul de educație, s-a constatat că foștii sportivi au obținut punctaje foarte bune la testele de memorie și gândire, încadrându-se în limitele normale estimate pentru profilul lor. Din punct de vedere cognitiv, performanțele lor nu au prezentat diferențe semnificative în raport cu grupul de control.

Problemele de sănătate mintală și modificările structurale

Deși funcțiile cognitive sunt intacte în această etapă a vieții, componenta emoțională și cea psihologică par puternic afectate. Foștii fotbaliști au raportat o incidență mult mai mare a tulburărilor de ordin afectiv. Mai exact, 31% dintre sportivi au întrunit criteriile clinice pentru diagnosticarea depresiei, spre deosebire de doar 9% în rândul grupului de referință. De asemenea, anxietatea clinică a fost prezentă într-un procent de 42% la foștii jucători, comparativ cu 25% la restul populației analizate.

Investigațiile RMN au oferit o explicație vizuală pentru aceste discrepanțe. Evaluarea pe grupuri a arătat că sportivii aveau o cantitate mai redusă de țesut cerebral în regiunile responsabile cu gestionarea emoțiilor și a memoriei. Cu toate acestea, doar un procent redus de 2% dintre foștii fotbaliști au prezentat semne individuale de atrofie cerebrală severă, fenomen care ar sugera prezența unei neurodegenerări active și cu caracter progresiv.

Pașii următori în cercetarea medicală

Este important de menționat că studiul actual nu a fost încă supus unui proces de evaluare inter pares (peer review). Echipa de la Imperial College London intenționează însă să extindă cercetarea prin publicarea unui material mai detaliat în cursul acestui an, care va include un eșantion mult mai mare și analize suplimentare. În plus, datele de până acum nu au indicat o conexiune directă cu boala Alzheimer, afecțiunea neurodegenerativă care distruge progresiv memoria și reprezintă principala cauză a demenței globale.

Până recent, majoritatea studiilor dedicate leziunilor cerebrale din sport s-au bazat pe analize post-mortem sau pe istorice medicale analizate retrospectiv. Acestea vizau în special encefalopatia traumatică cronică (CTE), o boală degenerativă gravă cauzată de traumatismele craniene repetate (cum sunt loviturile cu capul în fotbal sau comoțiile repetate), dar care în prezent poate fi confirmată cu certitudine doar după decesul pacientului.

Oportunitatea depistării precoce a riscurilor

Spre deosebire de abordările clasice, noul studiu urmărește îndeaproape sportivi aflați la vârsta mijlocie. Acest lucru le oferă oamenilor de știință ocazia unică de a monitoriza transformările neurologice cu mulți ani înainte de perioada în care, în mod obișrvit, ar începe să se manifeste simptomele clinice ale demenței.

Noile date confirmă practic concluziile anterioare ale aceleiași echipe medicale, publicate în anul 2025 după o evaluare inter pares. Acel studiu, realizat pe un eșantion de 200 de foști jucători de rugby retrași din activitate, a evidențiat modificări similare: o reducere a volumului materiei cenușii și stări accentuate de anxietate, dar pe fondul unei capacități cognitive absolut normale.

În final, specialiștii au ținut să precizeze că aceste corelații generale nu pot fi folosite pentru a anticipa cu exactitate evoluția fiecărui individ în parte.

„Ne aflăm într-un stadiu foarte incipient în ceea ce privește transpunerea acestor rezultate în predicția riscului individual”, a declarat Parker.