Justiție. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Parlamentul României propune o reformă majoră a pensiilor de serviciu, având ca obiectiv reducerea discrepanțelor dintre pensiile speciale și cele din sistemul contributiv. Această schimbare vine în conformitate cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune măsuri de echitate și sustenabilitate financiară.
În prezent, anumite categorii profesionale, în special cele din sistemul de justiție, beneficiază de pensii de serviciu calculate la 80% din media veniturilor brute din ultimele 48 de luni de activitate.
Rată unică de 65% din veniturile brute
Noua lege va modifica fundamental această schemă, stabilind o rată unică de înlocuire de 65%, aplicabilă tuturor beneficiarilor, indiferent de domeniul profesional.
"Reforma pensiilor speciale este un pas necesar pentru echilibrarea sistemului și pentru eliminarea diferențelor care au generat nemulțumiri în societate.
Este important ca principiul contributivității să se aplice echitabil pentru toți", se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Modificări esențiale pentru magistrați
Judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică vor fi supuși unor noi condiții stricte de pensionare.
Începând cu 1 ianuarie 2026, aceștia vor putea ieși la pensie doar dacă îndeplinesc două criterii:
- O vechime de minimum 25 de ani exclusiv în aceste funcții.
- O vârstă minimă de 48 de ani, care va crește treptat, conform unui calendar stabilit în Anexa nr. 3 la Legea nr. 303/2022. Până în 2045, vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani.
De asemenea, pensia de serviciu va fi plafonată astfel încât să nu depășească 100% din venitul net din ultima lună de activitate.
Această măsură împiedică situațiile în care beneficiarii ajung să câștige mai mult la pensie decât în perioada activă.
"Este esențial ca pensiile de serviciu să fie raportate la salariile obținute în timpul activității.
Cuantumurile disproporționate față de veniturile reale ale angajaților din sistemul public trebuie eliminate", susțin inițiatorii proiectului.
Schimbări pentru personalul auxiliar
Pe lângă magistrați, reforma vizează și personalul auxiliar din sistemul de justiție, precum grefierii și tehnicienii criminaliști.
Pentru aceștia, pensia de serviciu va fi calculată la 65% din baza de calcul, similar cu cea stabilită pentru magistrați. Condițiile de vechime și vârstă se aplică în același mod, iar plafonarea pensiei nete la nivelul ultimului salariu se menține ca principiu de echitate.
Reglementări speciale
Magistrații-asistenți și personalul juridic asimilat acestora vor avea aceleași criterii de pensionare, însă legea stipulează explicit că vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani, în conformitate cu graficul stabilit de Legea nr. 303/2022.
Expunerea de motive subliniază faptul că această reformă este necesară pentru corectarea inechităților dintre beneficiarii pensiilor de serviciu și cei din sistemul contributiv.
O mare parte din nemulțumirea socială a fost generată de existența unor categorii profesionale care beneficiau de pensii mult mai mari decât angajații din alte domenii, fără ca acestea să fie proporționale cu contribuțiile efective la sistem.
"Echitate și sustenabilitate sunt fundamentele acestei reforme. Pensiile speciale nu trebuie să fie privilegiate în raport cu cele contributive", se arată în justificarea inițiativei legislative.
Prin aplicarea noilor reguli, se urmărește eliminarea diferențelor mari dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul public.
Ajustarea nivelului de calcul și impunerea unor condiții clare de pensionare sunt menite să creeze un sistem mai echilibrat și transparent.
Impactul reformei
Modificările propuse vor afecta toți beneficiarii actuali și viitori ai pensiilor speciale.
Deși acestea nu vor fi eliminate complet, noua schemă de calcul și plafonarea veniturilor vor determina o scădere semnificativă a sumelor încasate.
Pentru aplicarea coerentă a noii legislații, Guvernul va actualiza toate normele metodologice, în baza propunerilor venite din partea instituțiilor implicate.
Această reformă reprezintă un pas important în ajustarea sistemului de pensii din România, promovând echitatea între categorii profesionale și aliniindu-se la măsurile asumate prin PNRR.
