Sursa foto: INQUAM/George Călin
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pensiile speciale reprezintă o urgență și că rezolvarea acestei probleme implică mai multe măsuri: „
Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații. Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 mil euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii.
Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii
Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială. Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție.
Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public. Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită. Una din problemele majore e ieșirea la pensie prea repede.
Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați, două treimi ies la pensie la 47-49 de ani, o vârstă a maturității profesionale și e doar o problemă de calitate, dar nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate.
Creșterea vârstei de pensionare
Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă.
O a doua problemă acumulată este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege – pensia era 80% din venitul brut, în fapt înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
Am avut faza în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Practic, în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.
O pensie medie specială este de 5.000 de lei
Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia media este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă, care nu este rezolvată prin această propunere, trebuie gândită o lege de salarizare clară, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori forțate în interpretare.
Această situație a dus la situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judectorești.
În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 mld euro diferențe salariale în acest sistem.
Salariile nu se reduc
Înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, alte miliarde de lei, un sistem impredictibil de salarizare cu sume importante de bani pe care nu le putem prevedea. În condițiile în care suntem în această criză bugetară, e nevoie să intervenim pentru a veni cu o lege de salarizare care să fie clară.
Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pentru a avea predictibilitate.
Măsurile propuse de Bolojan
Ce propunem pentru primele două probleme. Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani. Vechimea de azi, 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.
Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă 2 procente din pensie, astfel încât pe logica de contributivitate, să existe această formulă.
Azi avem o mică parte care au preferat să rămână să lucreze, și le mulțumesc, după vârsta standard de activitate. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție, sentințe unitare.
Am analizat sistemele din țările UE, vârsta de pensionare ee 65 de ani în aproape toate țarile UE.
În ce privește cuantumul, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de la care se calculează procente.
În unele țări avem un sistem total contributiv, în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare de 65-70 la sută din veniturile nete din ultimii ani de activitate. Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază, dar și de formulele din legislația românească”.
Pensiile speciale. Știrea inițială
Proiectul de lege privind pensiile magistraților este finalizat și urmează să fie inclus în pachetul legislativ care va fi adoptat în luna august. Printre principalele modificări se numără creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiilor, astfel încât acestea să nu mai depășească valoarea salariului.
Pensiile nesimțite aflată în plată rămân neatinse
Pentru a fi conformă cu prevederile Constituției, legea se va aplica doar pensiilor care vor fi acordate după adoptare, nu și celor deja în plată. „Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituţional, se referă la viitor”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru G4Media.
Ilie Bolojan. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Corectarea altor pensii speciale, inclusiv militare, polițienești și din servicii secrete
În această toamnă, Guvernul intenționează să vină cu un pachet legislativ pentru corectarea altor categorii de pensii speciale, care să reglementeze clar condițiile de pensionare și mecanismele de salarizare. Premierul a menționat că vor fi vizate și pensiile militarilor, polițiștilor, jandarmilor și angajaților serviciilor secrete, unde există nemulțumiri privind recalculările și neclarități.
Ilie Bolojan: Vârsta de pensionare crește la 65 de ani
Adoptarea reformei pensiilor magistraților este urgentă și are legătură cu un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocaţi pentru că nu am închis această condiţionare. Creşte vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, creşte durata după care te poţi pensiona şi clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în aşa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, dar cât priveşte şi modalitatea la care se raportează”, a spus Bolojan.
Premierul a explicat că problema majoră o reprezintă numărul redus de persoane active pe piața muncii față de cei pensionați, în special din cauza pensionărilor anticipate. Între 55 și 65 de ani, doar jumătate dintre români sunt activi economic, iar acest dezechilibru pune presiune pe sistemul de pensii și pe economia țării. În următorii 10 ani, generațiile care vor intra pe piața muncii vor fi mult mai mici decât cele care vor ieși la pensie.
Măsuri pentru creșterea angajării și reducerea pensionărilor anticipate
Pentru a crește numărul de persoane active în economie, Guvernul pregătește un pachet de măsuri care include:
-limitarea posibilității de pensionare anticipată;
-restricționarea eliberării facile a unor certificate care oferă venituri fără muncă efectivă;
-reducerea duratei ajutorului de șomaj de la 12 la 6 luni.
„Exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu poate funcționa în aceste condiții fără a încuraja munca reală”, a mai declarat Ilie Bolojan
