Patriarhia Română aniversează 101 ani. Cine sunt personalitățile care au contribuit la înființare

Patriarhia Română împlinește miercuri 101 ani de la momentul înființării, actul de constituire a patriarhatului românesc fiind aprobat de Sfântul Sinod la 4 februarie 1925, potrivit basilica.ro.

Patriarhia Română aniversează 101 ani

Hotărârea Sfântului Sinod a fost transmisă Parlamentului, iar înființarea Patriarhiei Române a primit recunoaștere oficială prin vot unanim în Senat și Camera Deputaților. Ulterior, la 23 februarie 1925, legea a fost promulgată de Regele Ferdinand. Pe 12 martie 1925, Bisericile Ortodoxe surori au fost informate despre acest demers printr-o scrisoare irenică.

În luna mai a aceluiași an, scrisoarea irenică a fost înaintată Patriarhiei Constantinopolului prin Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

Recunoașterea oficială a ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie a venit prin Tomosul emis la 30 iulie 1925 de Patriarhia Constantinopolului. Întronizarea Mitropolitului Primat Miron Cristea ca primul Patriarh al României a avut loc la 1 noiembrie 1925, la Catedrala Patriarhală din București.

Obiectele care au definit anii '90. Fenomenul peștelui de pe televizor ca obiect de „lux”

Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

Noi canonizări aprobate de Sfântul Sinod

În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română a marcat un secol de patriarhat printr-o serie de manifestări speciale. În cadrul acestor evenimente, au fost canonizați 16 mărturisitori și duhovnici cu viață sfântă din secolul al XX-lea, proclamarea canonizării având loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală.

Un moment important pentru Ortodoxia românească l-a constituit sfințirea picturii Catedralei Naționale, oficiată la 26 octombrie de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Tot în cursul anului trecut, Biserica Ortodoxă Română a aniversat și 140 de ani de la dobândirea autocefaliei.

De asemenea, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, între care mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Proclamarea canonizării acestora este programată pentru data de 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală.

Catedrala Națională. Sursa foto: Basilica.ro

Ce personalități au contribuit la înființarea Patriarhiei Române

Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, în februarie 1925, a fost rezultatul unui efort convergent în care inițiativa bisericească s-a întâlnit cu susținerea politică și cu validarea canonică internațională. În centrul acestui proces s-a aflat Miron Cristea, Mitropolitul Primat al Ungrovlahiei, personalitatea care a devenit primul Patriarh al României. Deși proclamarea Patriarhiei a avut loc la 4 februarie 1925, recunoașterea deplină – din partea statului român și a Patriarhiei Ecumenice – s-a consolidat în lunile următoare, culminând cu întronizarea oficială din noiembrie. Viziunea lui Miron Cristea a pus accent pe unitatea spirituală ca fundament al unității naționale.

Inițiativa concretă a ridicării la rang patriarhal a aparținut Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, care a formulat propunerea oficială supusă Sfântului Sinod. Deși problemele de sănătate l-au împiedicat să fie prezent la ședința decisivă, documentul său – semnat de șapte ierarhi – a stabilit cadrul canonic al schimbării: Mitropolia Ungrovlahiei urma să devină Patriarhie, iar întâistătătorul ei să poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Propunerea a fost citită, conform ordinii ierarhice, de Mitropolitul Bucovinei, consfințind consensul sinodal.

Dimensiunea juridică și documentară a actului fondator a fost asigurată de Bartolomeu Stănescu, Episcopul Râmnicului, desemnat referent al Sfântului Sinod pentru redactarea Actului de înființare a Patriarhatului Românesc. Textul proclama explicit exercitarea suveranității politice și bisericești a poporului român și recunoștea noul statut patriarhal al scaunului de la București. Tot el, alături de alți episcopi, a avut misiunea de a notifica Bisericile Ortodoxe surori, integrând Patriarhia Română în ordinea canonică a lumii ortodoxe.

Recunoașterea externă a fost garantată de Vasile al III-lea, Patriarhul Ecumenic, care a aprobat ridicarea Patriarhiei Române prin Tomosul semnat la București în septembrie 1925 și a anunțat decizia tuturor Bisericilor autocefale. În plan intern, actul a fost desăvârșit prin autoritatea statului, Regele Ferdinand I promulgând legea care transforma oficial scaunul mitropolitan în scaun patriarhal. Astfel, Patriarhia Română s-a născut la intersecția dintre voința Bisericii, legitimitatea internațională și decizia suverană a statului român.