Moţiunea a fost adoptată cu 261 de voturi, iar împotriva moţiunii au votat 139 de parlamentari. Guvernul Orban va funcţiona ca un Guvern interimar, cu prerogative limitate. Vor urma consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare pentru desemnarea premierului şi formarea unui nou guvern.

Surse de la Cotroceni au anunțat că mâine vor avea loc primele consultări cu partidele pentru nominalizarea unui nou premier.

Citește: Scandal în timpul moțiunii. Ce i-a transmis Ponta lui Orban

Citește: Cine este „Pompierul atomic”. Ciolacu a răbufnit

Citește: Reacția dură a lui Orban după moțiune

Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a anunțat că a purtat deja o discuţie cu liderul Pro România, Victor Ponta, şi că au agreat asupra unei propuneri comune pentru funcţia de premier din partea PSD şi a Pro România.

Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.

Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.

Te-ar putea interesa și: