International
Parlamentul European aprobă noile plante „editate genetic”. Fermierii ar putea cultiva soiuri mai rezistente la secetă și boli în următorii ani
Sursa foto: Arhivă/EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Parlamentul European a adoptat noile reguli privind plantele obținute prin tehnici genomice moderne (NGT), deschizând calea pentru introducerea pe scară largă a unor culturi agricole mai rezistente la secetă, boli și dăunători.
Decizia reprezintă una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în politica agricolă și de inovare a Uniunii Europene.
Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlamentul European și Consiliul UE în decembrie 2025, modifică modul în care sunt evaluate și autorizate plantele dezvoltate prin editare genetică.
În loc să se concentreze exclusiv asupra tehnologiei utilizate pentru obținerea lor, legislația va analiza în principal caracteristicile genetice finale ale plantelor și impactul acestora.
Schimbare majoră pentru agricultura europeană
Noile tehnici genomice permit modificări precise ale ADN-ului plantelor fără introducerea de gene provenite de la alte specii. Susținătorii acestor tehnologii afirmă că ele pot accelera dezvoltarea unor culturi adaptate la schimbările climatice și la noile provocări din agricultură.
Potrivit Comisiei Europene, noile tehnici genomice „pot contribui la dezvoltarea unor plante mai rezistente la schimbările climatice, care necesită mai puține inputuri agricole și pot sprijini securitatea alimentară”.
Executivul european a argumentat încă din momentul prezentării propunerii legislative că agricultura europeană trebuie să dispună de instrumente suplimentare pentru a face față perioadelor tot mai frecvente de secetă, temperaturilor extreme și apariției unor noi boli și dăunători.
Două categorii distincte de plante
Regulamentul stabilește două categorii de plante obținute prin noile tehnici genomice.
Prima categorie, NGT-1, include plantele care prezintă modificări genetice limitate și care ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare. Aceste plante vor beneficia de un regim juridic simplificat și vor fi tratate într-un mod apropiat de culturile convenționale.
Totuși, Parlamentul European a introdus limite clare. Plantele create pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate în această categorie.
Grâu. Sursa foto: Pixabay
A doua categorie, NGT-2, va cuprinde plantele cu modificări genetice mai complexe. Acestea vor continua să fie supuse procedurilor stricte aplicate organismelor modificate genetic, inclusiv evaluărilor de risc și proceselor de autorizare înainte de comercializare.
Ce produse ar putea apărea pe piață
În afara Uniunii Europene există deja numeroase produse dezvoltate prin tehnici genomice moderne.
Printre exemplele citate de instituțiile europene se numără:
- grâu cu conținut redus de gluten;
- cartofi cu rezistență crescută la agenți patogeni;
- porumb tolerant la secetă;
- tomate cu termen de păstrare mai lung;
- plante cu rezistență sporită la boli fungice.
Susținătorii tehnologiei afirmă că astfel de culturi pot contribui la reducerea pierderilor agricole și la limitarea utilizării pesticidelor.
Fermierii vor avea acces la informații suplimentare
Legislația prevede măsuri speciale de transparență.
Soiurile care conțin plante NGT-1 vor fi incluse într-o bază publică de date europeană. În plus, semințele și materialul de reproducere vor trebui etichetate corespunzător, astfel încât fermierii să știe exact ce tip de material biologic utilizează.
Pentru plantele NGT-2, obligațiile sunt și mai stricte. Trasabilitatea completă și etichetarea vor rămâne obligatorii pe întregul lanț de producție și distribuție.
Statele membre vor avea în continuare posibilitatea de a restricționa sau interzice cultivarea plantelor NGT-2 pe teritoriul lor, chiar dacă acestea primesc autorizare la nivel european.
Agricultura ecologică rămâne exclusă
Unul dintre cele mai sensibile subiecte în negocierile europene a fost relația dintre noile tehnici genomice și agricultura ecologică.
Textul adoptat stabilește că utilizarea plantelor NGT nu va fi permisă în producția ecologică.
În același timp, autoritățile europene recunosc faptul că, în practică, pot apărea situații de contaminare accidentală sau prezență tehnic inevitabilă a unor plante NGT-1. În aceste cazuri, simpla detectare a unor astfel de urme nu va reprezenta automat o încălcare a normelor privind agricultura bio.
Comisia Europeană va analiza efectele noii legislații asupra sectorului ecologic și va evalua eventualele dificultăți administrative, economice sau comerciale.
Disputa privind brevetele
Un alt punct important îl reprezintă protecția proprietății intelectuale.
Cartofi
Noile reguli permit brevetarea anumitor inovații obținute prin tehnici genomice, însă nu și a caracteristicilor genetice existente în mod natural sau rezultate prin procese biologice convenționale.
Parlamentul European a introdus măsuri menite să limiteze concentrarea excesivă a pieței și să protejeze accesul fermierilor la semințe.
Legislația urmărește să asigure că noile tehnologii nu vor fi controlate exclusiv de un număr redus de companii și că agricultorii vor putea continua să își păstreze anumite drepturi asupra materialului de reproducere utilizat.
„O victorie istorică pentru fermierii Europei”
Raportoarea dosarului, eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd, a salutat adoptarea regulamentului și a descris votul drept „o victorie istorică pentru fermierii Europei și pentru viitorul Europei”.
Potrivit acesteia, noile reguli „vor stimula inovația, vor consolida competitivitatea agriculturii europene și vor contribui la securitatea alimentară într-o perioadă marcată de schimbări climatice și presiuni economice”.
Comisia Europeană a susținut la rândul său că noile tehnici genomice „pot contribui la sisteme alimentare mai sustenabile și mai reziliente”.
În același timp, organizațiile de mediu și o parte a sectorului ecologic au cerut menținerea unor controale stricte, argumentând că efectele pe termen lung trebuie monitorizate atent și că transparența pentru consumatori trebuie păstrată.
Când vor intra în vigoare noile reguli
Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Aplicarea efectivă a noilor prevederi va începe însă după o perioadă de doi ani, interval în care statele membre, autoritățile de reglementare și sectorul agricol vor trebui să se adapteze noului cadru legislativ.
Pentru agricultura europeană, votul reprezintă un moment de referință. Dacă implementarea va decurge conform calendarului actual, fermierii din Uniunea Europeană ar putea avea acces în următorii ani la o nouă generație de culturi dezvoltate pentru a face față provocărilor climatice și economice tot mai complexe.
Recomandările noastre
