Alimentul de pe vremea comunismului, vedetă în restaurante. Românii au reînceput să fie dependenți

Alimentul de pe vremea comunismului, vedetă în restaurante. Românii au reînceput să fie dependențiPartidul Comunist Român. Sursa foto: wikipedia

Parizerul este o alegere populară, fiind adesea prezent în restaurante și brutării. În unele dintre acestea, a câștigat un loc deosebit în meniu. Patronii îl promovează ca o mâncare ce evocă gusturile de acasă, având forma unui burger.

Parizerul este la mare căutare

În trecut, parizerul, un simbol al regimului alimentar auster din comunism, a devenit vedetă. Parizerul cu pâine și muștar câștigă popularitate în brutăriile artizanale.

Mai exact, parizerul de pe vremea comunismului a devenit o alegere populară în restaurante, depășind chiar și mortadella italiană. Fie că este prăjit sau servit cu pâine și muștar, acest preparat din anii '80 câștigă din ce în ce mai multă popularitate în rândul tinerilor și evocă amintiri nostalgice pentru cei care au crescut cu el.

„Amintiri din copilărie, un gust simplu, dar care ne ţinea de foame. Nu este un sandwich zilnic. Costă 20 de lei. Cât mai puţine chimicale şi cât mai multă carne”, a declarat Daniel Ion, brutar.

Sandwich-ul a devenit viral pe internet

„Doamne, ce bine arată! Îmi e poftă! Vreau şi eu”, a scris cineva la postarea cu sandvişul cu parizer. Acestea sunt comentariile tinerilor care nu au avut parte de sendvișul cu parizer în copilărie. În contrast, părinții lor sunt, cel mai probabil, sceptici în legătură cu acest trend.

Cine a trăit perioada de glorie a comunismului are cu siguranță o amintire legată de parizer. Varianta pane devine din ce în ce mai populară, găsindu-și loc în meniurile restaurantelor care oferă mâncare ca la mama acasă, dar adaptată la timpurile moderne: sub formă de burger.

Parizer

Parizerul la mare căutare. Sursa foto: Pixabay

„Este un pesmet mai gros de origine din Japonia, l-am pus într-o chiflă de tip burger, japoneza aia care se împărţea duminica la biserică. La bază este muştarul, sus este gratinat cu un caşcaval de Ibăneşti, are o maioneză făcută de casă şi salată verde. În forma aceasta costă 45 de lei”, a explicat Bogdan Alexe, proprietar restaurant.

Parizerul se fabrica încă din anul 1944

Parizerul a câștigat popularitate în România anilor '80, o perioadă în care alimentele de bază erau raționalizate. Se susține că acesta era fabricat din resturi de carne și soia. De asemenea, începând din 1982, conținea un aditiv radioactiv.

„Cea mai veche reţetă de parizer am găsit-o în 1944 şi a fost de inspiraţie germană. Parizerul la acea vreme era foarte dens, ca şi cum muşcai dintr-o bucată de friptură. După anii 70 s-a creat o consistenţă mai fină. Nu există parizer rău, important e să citim eticheta”, a explicat Dana Pop, inginer în biotehnologii alimentare, pentru observator.ro.

Ne puteți urmări și pe Google News