Medicul din Italia este printre primii din țara sa care au realizat un transplant de fecale. El susține că intestinul este ultimul organ care elimină virusul, după vindecare.

COVID-19 este un virus multiorgan: nu atacă numai plămânii, ci și creierul, inima, pielea și tractul gastro-intestinal, despre care se vorbește puțin.

Reporter: Care sunt daunele pe care virusul le aduce sistemului gastro-intestinal?

Antonio Gasbarrini: Acest virus are un receptor care este prezent atât în sistemul respirator, cât și în sistemul gastro-intestinal. Nu este o coincidență că, odată intrat pe cale orală, unul dintre organele care îl elimină cel mai mult în timp este sistemul digestiv. Până la 10-12 săptămâni după o infecție cu COVID, intestinul continuă să elimine fragmentele virale. Este ultimul organ care elimină virusul după vindecare. Intestinul este un mare rezervor, în care Coronavirusul este capabil să crească și să se reproducă.

Reporter: Care sunt simptomele?

Antonio Gasbarrini: Din cauza permanenței sale, chiar și în intestin, poate provoca afecțiuni gastro-intestinale: cele mai frecvente sunt legate de colonul iritabil care se manifestă prin umflătură, dificultăți de evacuare și diaree, care poate dura chiar și 8-10 săptămâni după ce s-a contractat infecția.

Virusul nu iartă pe nimeni

Reporter: Pe cine atacă cel mai mult?

Antonio Gasbarrini: Virusul nu privește pe nimeni în ochi: cea mai grea simptomatologie, însă, o provoacă persoanelor în vârstă, fragile și cu alte patologii. Nu este o coincidență că majoritatea persoanelor spitalizate și cu probleme majore sunt, în special, persoane cu o anumită vârstă, care au multiple boli, sunt obeze, diabetice sau hipertensive. O serie de factori de risc fac mai sensibilă dezvoltarea bolii în manieră mai gravă.

Reporter: Au fost descoperite multe cazuri?

Antonio Gasbarrini: Între 10% și 30% dintre persoanele care au o infecție cu COVID-19 pot avea afecțiuni gastro-intestinale, uneori foarte ușoare, alteori mult mai deranjante. La unele persoane, aparatul gastro-intestinal este singurul organ care este afectat și manifestă diaree ca singurul simptom de infectare cu COVID-19.

Reporter: Ce este hepatita de la COVID-19?

Antonio Gasbarrini: COVID poate provoca leziuni hepatice dovedite de transaminaze: am avut pacienți cu insuficiență hepatică care se explicau doar cu infecția cu COVID. Acest virus nu afectează numai sistemul respirator, ci și sistemul digestiv și, în special, atât „tubul”, prin urmare sistemul gastro-intestinal, cât și ficatul.

„Observăm un sindrom instestinal post-covid”

Reporter: Boala lasă urme în intestin?

Antonio Gasbarrini: Intestinul este sediul sistemului imunitar: observăm că există persoane care, după două-trei luni de la vindecarea completă a infecției, continuă să aibă tulburări gastro-intestinale, dezvoltând un fel de intestin iritabil. Înainte de infecție se simțeau bine, s-au vindecat de COVID, dar intestinul a rămas iritabil. Există un sindrom post-infecție cu COVID, care durează mult timp. În cadrul acestui sindrom pot exista leziuni pulmonare cu fibroză pulmonară secundară, înseamnă că virusul a dispărut, dar plămânul a fost deteriorat. Acum, observăm că există și un sindrom intestinal post-COVID. Întregul sistem imunitar intestinal, foarte stimulat de virus, are nevoie de mult timp pentru a se recupera. Chiar dacă a dispărut, inflamația a crescut și rămâne așa timp de multe luni.

Reporter: În 30% din cazuri, virusul ar putea deveni o boală cronică.

Antonio Gasbarrini: Bolile cronice sunt aproape toate boli mediate de imunitate, adică sistemul imunitar este activ atât de mult timp încât este ca și cum nu se mai poate opri, rămâne într-o stare de autoinflamare. Acest lucru este valabil și pentru aparatul digestiv.

Reporter: Există tratamente specifice?

Antonio Gasbarrini: Sistemul nostru digestiv este bogat în bacterii care locuiesc în microbiota intestinală, compus dintr-o barieră anatomică foarte delicată și sensibilă. Ca toate virusurile, la sosirea lor, afectează atât microbiota, cât și bariera intestinală. Acolo ajunge mâncarea în fiecare zi, prin urmare, dacă se dezvoltă o diaree de la COVID, primul lucru de făcut este o dietă cât mai ușoară: trebuie eliminat alcoolul, alimentele deosebit de grase, trebuie să mâncăm întotdeauna multe fibre, precum fructe, legume și cereale integrale. Încep să apară noi studii care ne spun cât de importantă este restabilirea unei microbiote intestinale corecte. Diareea infecțioasă poate fi tratată bine cu unele probiotice, cei care au diaree determinată de COVID sau sindromul post-COVID, trebuie să facă cicluri probiotice.

„Vom căuta virusul și în fecale”

Reporter: Există teste instrumentale pentru a vedea dacă virusul a atacat stomacul sau intestinul?

Antonio Gasbarrini: Nu, până în prezent nu există. Serologia poate fi utilă dacă aveți febră, diaree și probleme respiratorii. În mod alternativ, există testul faringian și, în curând, după părerea mea, vom avea și căutarea virusului în fecale, care astăzi nu este încă posibil, dar în curând vom avea testul anal pentru descoperirea coronavirusului în fecale.

Reporter: Institutul Superior al Sănătății din Italia (ISS) spune că pandemia crește riscul de tulburări alimentare, ce părere aveți?

Antonio Gasbarrini: Ca toate infecțiile cronice care au determinat blocarea persoanelor, care s-au speriat și s-au închis în casă odată cu frica de a ieși, aceste condiții cresc foarte mult stresul. Știm că creierul nostru îl controlează și pe cel emoțional, creierul intestinal: de fiecare dată când suntem cuprinși de un stres puternic, tensiuni sau griji, tulburările gastro-intestinale cresc. Riscul este că între infecția cu COVID și blocarea țării, cu tot ce a determinat, în lunile următoare vom putea observa o creștere a bolilor autoimune și o creștere a bolilor digestive. Creierul emoțional nu uită stresul la care a fost supus.

Reporter: Există alimente care pot preveni virusul?

Antonio Gasbarrini: Sunt cele care mențin ecosistemul nostru intestinal sănătos: dintre toate, fără îndoială, fibrele și toate produsele alimentare naturale, non-industriale sau rafinate. Fibrele și cerealele integrale fac bine tuturor, și mai mult celor cu risc de infecție virală precum cea cu COVID. Nu trebuie să bem alcool și este necesară o hidratare bogată”, potrivit rador.