Brăila este cunoscută mai ales ca oraș de baștină al scriitorilor Panait Istrati și Mihail Sebastian sau al actriței Maria Filotti, însă forța sa de seducție are și alte resurse.

Urbea mai are un atuu unic: spre deosebire de orașele Transilvaniei, dispuse în general ca un labirint, Brăila are o formă clară și insolită, de evantai. Practic, nu ai cum să te pierzi pe străzile ei late, bine delimitate și cochete.

Cum de are un astfel de plan urbanistic? După readucerea în cuprinsul Țării Românești a orașului, în 1829, autoritățile ruse de ocupație au hotărât sistematizarea orașului, plan ce viza așezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre și să se oprească tot la Dunăre.

Astfel se prezintă și astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenței și Dorobanților, dar și străzile Plevnei, Rahovei, Griviței și Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puținele orașe din țară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă

Orașul cu salcâmi, case somptuoase și al străzilor largi

Urbea exotică de la Dunăre este genul de loc pe care pictorii și poeții l-ar iubi: abundă în lumină, liniște, serenitate și calm, ba chiar și pisici. Într-un cuvânt, inspirație.

Casele sale cu forme somptuoase și o arhitectură complicată, care îmbină formele neoromânești cu rigoarea sculpturală occidentală, sunt menținute într-o formă foarte bună și răsfață ochii vizitatorilor.

Brăila mai este numită și orașul-evantai din simplul motiv că străzile și arterele sale sunt dispuse în forma unui evantai și ajung invariabil la Dunăre.

Orașul îmbină tradițiile mai multor culturi, păstrând încă o parte din alura de mică Vienă a României, cum era considerat odinioară.

Tot aici s-a născut și scriitorul Mihail Sebastian, care l-a numit orașul cu salcâmi. Pe numele său real Iosif Mendel Hechter, autorul Jurnalului  a venit pe lume într-o familie de evrei. Mihail Sebastian a făcut studii universitare de drept și filozofie la București, devenind unul dintre discipolii controversatului Nae Ionescu.

De unde vine expresia „a nimerit orbul Brăila”?

Expresia a nimerit orbul Brăila” se folosește pentru a încuraja pe cel care șovăie să se ducă într-un loc necunoscut, de teamă că nu va nimeri. Proverbul există dinainte de 1850 și a fost înregistrat de Anton Pann. O altă variantă face referire la principalele străzi din Brăila, dispuse circular: ele pleacă de la Dunăre și ajung tot pe malul fluviului care leagă 7 capitale europene.

O altă explicație a expresiei se referă la faima de mare port dunărean pe care o avea orașul la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX. Astfel, legenda spune că oricine, chiar și orbii, puteau ajunge la Brăila doar călcând pe dâra de cereale scursă din carele ce mergeau spre portul de la Dunăre. O reinterpretare mioritică, poate, a celebrului basm al fraților Grimm „Hänsel și Gratel”.

Istrati, fabulosul cronicar al orașului de la Dunăre

„Îmi place să cred că în clipa când am venit pe lume primul meu gest a fost de a îmbrățișa pământul”, scria cel numit de scriitorul francez Romain Rolland „Gorki al Orientului“.

Îmbrățișând viața aventuroasă a unui vagabond perpetuu, cum singur s-a descris, Panait Istrati a venit pe lume ca fiu nelegitim al unei spălătorese și al unui grec.

Scriitorul şi-a amintit cu mult drag de anii copilăriei, de acele locuri magice pe care le descrie în volumul ,,Pentru a fi iubit pământul”. Face școala primară în Brăila. În volumul intitulat ,,Neranțula”, acesta descrie oraşul Brăila la sfârşit de secol. Criticul literar Perpessicius numea romanul „rapsodie brăileană”. Sacagiţa, această eroină a mahalalelor brăilene, care aduce aminte de Cosette din „Mizerabilii” de Hugo, este o ipostază mitică a locului.

Ceasul-turn care îmblânzește timpul brăilenilor

Ceasul-turn a fost o realizare unică în România, devenind în timp unul dintre simbolurile urbei dunărene, fiind aproape nelipsit de pe cărţile poştale. Ceasul public din Brăila este monument istoric. Această piesă unicat îmbină stilurile neobaroc și Art Nouveau. A fost produsă de firma cehă Carol Sakar și are dimensiuni aproximative de 1150x192x192 cm. Ceasul a fost instalat în 1909.

Potrivit Adevărul, artefactul a fost construit la iniţiativa unui filantrop care îşi dorea ca şi în Piaţa Centrală să existe un orologiu public. A fost visul unuia dintre cetăţenii de vază ai oraşului, Petru Naum, care în 1898 a donat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”.

Turnul are un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la 3 zile. Însă din cauza structurii de rezistenţă, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă. Prin urmare orologiul cu 4 cadrane trebuie întors zilnic.

La Brăila, muza Thalia poartă numele Mariei Filotti

Teatrul din Brăila poartă numele Mariei Filotti din anul 1969. Marea actriță s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, „un sat așezat în șes, cam între gările Ianca și Dedulești, în apropierea răului Călmățui, care era tare poznaș: când era uscat ca-n palmă, când se revărsa înecând recolta”, avea să scrie artista în memoriile ei.

A fost membră, ca reprezentantă a României, în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru și societară de onoare a Teatrului Național București. Este mama scriitorului și producătorului Ion Filotti Cantacuzino și bunica actorului Șerban Cantacuzino.Tot la Brăila s-a născut, într-o familie de greco-macedoneni, și cantautorul Nicu Alifantis, pentru care urbea natală a fost mereu sursă de inspirație în melodiile sale.