Ora de iarnă vine cu o schimbare pe care organismul nu o urmează după ceas

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Schimbarea poate influența temporar somnul, nivelurile unor hormoni și capacitatea de concentrare, potrivit explicațiilor oferite de endocrinologul italian Alfredo Pontecorvi, de la Policlinico Gemelli din Roma. Medicul susține că eventualele tulburări sunt, în general, ușoare și dispar după câteva zile, pe măsură ce organismul se adaptează noului program.

Ce se întâmplă cu hormonii după trecerea la ora de iarnă

Potrivit endocrinologului italian, adaptarea la noul orar poate dura câteva zile, însă efectele nu sunt, în general, severe.

„Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”, a explicat endocrinologul într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli.

Unele cercetări au indicat o posibilă creștere a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare în apropierea schimbării orei. Medicul a atras însă atenția că aceste rezultate necesită confirmare prin studii realizate pe un număr mai mare de cazuri.

Toma Cuzin, actorul din „Las Fierbinți”, a fost reținut de poliție după un accident rutier. Ar fi ieșit pozitiv la Drugtest

Ziua în care Scînteia lui Ceaușescu s-a luat de piept cu Ungaria Populară

Schimbările temporare pot afecta în special hormonii care urmează un ritm circadian bine definit. Un exemplu este cortizolul, ale cărui valori sunt în mod obișnuit mai ridicate dimineața și scad considerabil în timpul nopții.

Studiu: Lumina soarelui influențează nivelul cortizolului

Un studiu australian publicat în revista științifică Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate într-un laborator pe parcursul a 13 ani. Cercetătorii au observat că ora răsăritului influențează nivelul acestui hormon.

Pentru fiecare oră cu care răsăritul avea loc mai târziu, valoarea mediană a cortizolului era cu 4,8% mai mare.

Cele mai reduse valori au fost înregistrate vara, când soarele răsare mai devreme. Rezultatele indică faptul că lumina naturală reprezintă un reper important pentru reglarea cortizolului, iar ritmul acestui hormon nu se modifică automat odată cu schimbarea oficială a orei.

Ora de iarnă 2026. Când se dau ceasurile înapoi în România

România va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026.

La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi la 03:00, astfel încât noaptea va fi mai lungă cu o oră. După această schimbare, diminețile vor beneficia de mai multă lumină, în timp ce seara se va întuneca mai devreme. Durata zilei va continua să scadă până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie.

Ora de iarnă va rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.

Oboseala și problemele de concentrare, printre efectele posibile

Adaptarea organismului la noul program poate fi însoțită de tulburări temporare ale somnului. Printre manifestările posibile se numără dificultățile de adormire, somnolența în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea și durerile de cap.

Unele persoane pot observa și o reducere a atenției sau dificultăți de concentrare. Glanda pineală, responsabilă pentru producerea melatoninei, hormon implicat în reglarea somnului, poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta.

În cazul persoanelor predispuse, reducerea luminii naturale după-amiaza poate favoriza apariția unor manifestări asociate tulburării afective sezoniere, precum dispoziția proastă și creșterea poftei de dulciuri.

Tulburări de somn. Sursa foto: Freepik

Ce recomandă specialiștii pentru adaptarea la ora de iarnă

Medicii recomandă ajustarea treptată a programului de somn și a orelor de masă cu câteva zile înainte de schimbarea ceasului. Modificările pot fi făcute în intervale de 10–15 minute, pentru ca organismul să se obișnuiască mai ușor cu noul orar.

Expunerea la lumină naturală dimineața poate contribui la reglarea ritmului biologic, deoarece lumina inhibă secreția de melatonină. În privința alimentației, specialiștii recomandă consumul de carbohidrați complecși la prânz, precum orezul, pastele sau pâinea integrală, alimente asociate proceselor de producere a serotoninei.

Pentru cină sunt recomandate surse de proteine ușor de digerat, printre care peștele, carnea albă și leguminoasele. Totodată, este indicată evitarea meselor abundente și a consumului de alcool seara.

Utilizarea telefonului și a tabletei ar trebui întreruptă cu cel puțin o oră înainte de culcare, iar activitatea fizică regulată poate contribui la menținerea unui program de somn stabil. Suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan trebuie administrate numai la recomandarea medicului.

Exemplul Spaniei și discuțiile despre ora de vară permanentă

Profesorul Alfredo Pontecorvi a invocat și situația Spaniei în discuțiile referitoare la menținerea permanentă a orei de vară. Deși teritoriul țării este situat geografic în apropierea meridianului Greenwich, în anii 1940, regimul condus de Francisco Franco a adoptat fusul orar folosit de Italia și de statele din Europa Centrală.

„În ciuda expunerii diferite la lumina soarelui, acest lucru nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor săi”, spune endocrinologul.

Schimbarea sezonieră a orei este analizată și din perspectiva consumului de energie. Potrivit Terna, operatorul rețelei electrice din Italia, aplicarea orei de vară a generat economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturile de energie în perioada 2004–2025.

Societatea Italiană de Medicină a Mediului (SIMA) estimează că menținerea permanentă a orei de vară ar putea reduce consumul de electricitate cu aproximativ 720 de milioane de kWh anual. Aceeași estimare indică o posibilă diminuare a emisiilor de dioxid de carbon cu 200.000 de tone pe an.