Operaţie de schimbare de sex, cu voia judecătorului

Operaţie de schimbare de sex, cu voia judecătorului

O femeie de 35 de ani a devenit bărbat în urma unei operaţii de schimbare de sex la Spitalul de Arşi din Bucureşti. Operaţia s-a făcut cu acordul instanţei de judecată, în baza unor analize.

Prima operaţie de schimbare de sex de la Spitalul de Arşi din Capitală a fost primită cu entuziasm de angajaţi, de la medici la portar şi asistente care îşi dădeau coate. "N-ai prins operaţia. A durat 14 ore, de la 9 dimineaţa până la 1 noaptea", se discuta pe holurile spitalului, ieri, în jurul prânzului.

Pacientul aflase deja că operaţia a fost un succes. Viaţa lui rămâne însă învăluită în mister. Se ştie doar că are 35 de ani şi nu are copii, are o inteligenţă peste medie şi a înţeles bine ce presupune o astfel de intervenţie.

"Cromozomi defecţi, creier de bărbat în corp de femeie"

Dintotdeauna s-a simţit bărbat, iar faptul că îi venea ciclu lunar era cea mai mare povară psihică. Cinci ani de zile a căutat soluţii: controale la endo crinolog şi la ginecolog, investigaţii genetice, consiliere psihologică. "Diagnosticul a fost clar: cromozomii sunt defecţi, creier de bărbat în corp de femeie. În timp ce travestiţii şi hermafrodiţii pot trăi cu sexul de la natură, transsexualii, nu", a explicat medicul care a condus operaţia, Cristian Niţescu.

Femeia devenită ieri bărbat se chinuie de cinci ani să ajungă în acest punct: a mers în instanţă, iar statul i-a dat dreptul să-şi schimbe sexul, moment în care a încetat să mai fie femeie. A urmat o serie de "pregătiri", hormonale cu testosteron, plus consiliere pshilogică consistentă, iar semnele bărbăţiei au început să apară.

Discuţii medic-pacient, ca de la bărbat la bărbat

Acum şase luni, în octombrie 2010, când pacientul s-a prezentat la medic pentru extirparea vaginului, uterului şi ovarelor, era nebărbierit. "Când mă adresam lui, foloseam varianta masculină a numelui. Arăta mai mult a bărbat decât a femeie, iar sânii erau mici", detaliază medicul care a efectuat vaginectomia, Gabriel Mitulescu, specialist în chirurgie generală, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni.

Etapa a doua a operaţiei de schimbare de sex s-a consumat acum două zile, pe 31 mai. Timp de 14 ore, şapte chirurgi au trudit la reconstrucţia aparatului genital. Pentru penis au folosit grefe de muşchi de pe antebraţ şi piele de pe coapse. "Se face un desen pe antebraţe, se ridică pielea cu artere, nervi, se creează uretra artificială, după care se ataşează în zona genitală", a explicat Cristian Niţescu. Scrotul a fost creat din labiile mari, iar testiculele sunt din silicon.

Deocamdată, pacientul urinează prin intermediul unei sonde, care scuteşte penisul de funcţia de urinare. Peste trei săptămâni, în urma unei evaluări urologice, se va stabili dacă neouretra din interiorul penisului s-a sudat bine cu vechea uretră, feminină.

Viaţa sexuală trebuie să aştepte un an

Cât despre viaţa sexuală activă, transsexualul va putea avea "o activitate relativ satisfăcătoare" din momentul în care penisului îi va fi aplicat un suport osos. Osul, care are putea proveni de la o coastă, urmează să suplinească lipsa erecţiei naturale. Diferenţa e că penisul va fi orientat mereu în jos.

CONTROVERSE

Operaţia a fost un succes. Cine plăteşte?

Când sunt întrebate cine va suporta costurile operaţiei, autorităţile se bâlbâie. Deşi medicii care au făcut operaţia strigă sus şi tare că transsexualitatea se vindecă doar prin operaţie, reprezentanţii caselor de asigurări au poziţii contradictorii.

În timp ce la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti se ştie clar că o astfel de intervenţie nu poate fi plătită din banii sistemului public, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spun că "în pachetul de servicii medicale decontate de CNAS nu apare că se achită costul operaţiei de schimbare de sex, nu se raportează ca atare. Decontăm un cumul de servicii. Transsexualitatea este asimilată ca boală de medici".

Alte cinci operaţii similare făcute la Spitalul Floreasca au fost acoperite de sistemul public de asigurări. Dacă intervenţia nu se va deconta, pacientul îşi va plăti singur operaţia, spun medicii. În SUA, o astfel de intervenţie costă între 20.000 şi 60.000 de dolari.

CINCI OPERAŢI, O VIAŢĂ DISTRUSĂ

"Pacienţii cu un coeficient de inteligenţă scăzut nu trebuie operaţi"

Înainte de acest caz, alţi cinci transsexuali s-au operat în România, toţi sub bisturiul chirurgului Ioan Lascăr. Trei dintre ei şi-au schimbat sexul bărbătesc cu unul femeiesc, iar ceilalţi doi-invers.

Prima dintre operaţii a fost un caz intens mediatizat. Se întâmpla în 1995, când un tânăr de 19 ani crescut la casa de copii îşi realiza "visul de o viaţă". Însă, la câţiva ani după operaţie, Sorina Raţiu (fost Sorin) acuza medicii că au folosit-o drept "cobai". Dezamăgită de transformare, a anunţat că şi-ar dori o operaţie care să îi redea bărbăţia. Asta după ce a recurs şi la un gest iresponsabil: pentru a scăpa de barba care nu înceta să-i crească, şi-a distrus tenul după ce l-a frecat cu sodă caustică.

În anii care au urmat operaţiei s-a aflat că Sorina suferea de retard mintal. În aceste cazuri, operaţia e contraindicată, spune doctorul Niţescu. Pacientul de 35 de ani operat de el are "o inteligenţă peste medie" şi "şi-a asumat riscurile în cunoştinţă de cauză".

Sunt însă şi transsexuali români care aleg clinicile din străinătate. Este şi cazul lui Naomi, un tânăr care a devenit star TV odată cu anunţarea dorinţei sale de a deveni femeie. "Mă voi opera în Thailanda, peste 2 săptămâni", a spus Naomi pentru EVZ.

VIS. Florin Moldovan (Naomi) spune că va deveni femeie în Thailanda

Ne puteți urmări și pe Google News