Acțiunea unei singure gene poate avea efecte uriașe asupra duratei de viață a oamenilor

O genă este o secvență de nucleotide care codifică funcția unei molecule într-o catenă ADN. În primii 18-20 de ani din viața noastră, aceștia suferă un proces vital, comunică între ei pentru a dezvolta oameni de la stadiul de copil la stadiul de adult.  Totuși, în jurul acestei vârste, genele încep să se deterioreze în următoarele șase decenii.

Se poate prelungi viaţa oprind genele să funcţioneze defectuos

Dr. Christophe De Jaeger, expert francez în știința longevității, a sugerat că ar putea exista o modalitate de "restabilire" a genelor care încep să funcționeze defectuos.  Vorbind în documentar „Pași spre viitor“ Amazon Prime, el a explicat modul în care oamenii ar putea prelungi speranța de viață.  El a spus: „Putem schimba şi corecta diferitele noastre sisteme de vindecare pentru a ne permite de a restabili în mod constant capacitatea noastră de la 18 sau 20 de ani.“  

Cazul lui Brooke Greenberg femeia care nu a îmbătânit a fost sursa de inspiraţie a cercetătorilor

Dr. De Jaeger și alți oameni de știință au fost inspirați să-și desfășoare cercetarea după cazul lui Brooke Greenberg care, din păcate, a murit în 2013. Suferea de o boală pe care doctorii o numeau "Sindromul X" – pentru că nu fusese diagnosticată niciodată.  Aceasta înseamnă că, deși vârsta lui Greenberg era înaintată, aspectul său fizic și capacitatea mentală erau similare cu cele ale unui copil mic.  Dr. Richard Walker, medic endocrinolog la Colegiul de Medicina din cadrul Universitatii South Florida, credea că corpul sau nu se dezvolta ca o unitate coordonată, ci ca părţi individuale fără sincronizare. 

Walker compară dezvoltarea unui individ cu cea a unei orchestre

"Dacă ar fi să comparăm organismul cu orchestra, corpul în sine ar fi reprezentat de muzicieni. Genele ar fi reprezentate de dirijorul care îi ghidează pe muzicieni".  Această perfecțiune este realizată pe la 12 ani și este controlată de genele de reglementare până când nu mai există informații". Cu toate acestea, Dr. Walker a explicat cum, metaforic, dirijorul și muzicienii întorc pagina și descoperă că este goală – cam ca genele noastre după 20 de ani. 

El a continuat: "În acest moment, dirijorul continuă să conducă orchestra – continuă să dea instrucțiuni cu ajutorul bățului deşi nu există notele pe pagină, deci fiecare membru începe să cânte de la sine – ceea ce provoacă o lipsă de coordonare. Dacă te uiți la Brooke în legătură cu orchestra, ar fi fost ca și cum ar fi avut un dirijor rău pentru că nu a reușit să concilieze toate părțile corpului"  

Oamenii de știință încă lucrează la această idee, iar cercetările recente au găsit o modalitate de a estima dacă o persoană se poate aștepta să trăiască mai mult sau mai puțin decât media.  Studiind efectul variaţiilor genetice asupra duratei de viaţă a genomului uman, cercetătorii de la Societatea Americană de Genetică Umană au dobândit informaţii ştiinţifice avansate despre bolile şi căile celulare implicate în îmbătrânire.     

În 2018, a fost realizat cel mai mare studiu de asociere a genomului, în care datele genetice de la peste 500.000 de participanți din Marea Britanie au fost potrivite cu date privind durata de viață a părinților participanților.  Din acest eșantion, cercetătorii au validat șase asocieri identificate anterior între gene și îmbătrânire, care au fost legate de riscul bolilor neurodegenerative. Ei au descoperit, de asemenea, 21 de noi regiuni genomice care influențează durata de viață la om.

 

Te-ar putea interesa și: