Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit o zonă pe Marte care ar fi găzduit cândva viaţa, exact aşa cum este şi pe Pământ.

Suprafața planetei Marte este fără îndoială un mediu nelocuibil în primul rând pentru că este un loc extrem de rece. Doar vârtejuri de praf cutreieră suprafața sa aridă, iar apă este înghețată în permanență. Însă, dovezi că acea apă cândva curgea și inunda suprafața planetei continuă să apără. Prezența apei lichide înseamnă că Planeta Roșie a găzduit cândva viața așa cum o ştim, însă rămâne o întrebare arzătoare: cum ar fi putut Marte să fie destul de caldă, în zilele de la începutul sistemului solar, atunci când tânărul Soare era mai slab și rece? Noile cercetări au găsit un răspuns: căldura geotermală ar fi provenit din interiorul planetei, astfel că regiunea cea mai favorabilă vieții ar fi fost în subteran.

Despre paradoxul Soarelui slab timpuriu

„Chiar dacă gazele cu efect de seră precum dioxid de carbon și vaporii de apă sunt eliberați în atmosfera marțiană timpurie în timpul simulărilor computerizate, modelele climatice se chinuie să susțină pe termen lung căldura și umiditatea pe Marte”, a declarat Lujendra Ojha, om de știință la Rutgers University-New Brunswick.

„Eu și co-autorii propunem că paradoxul Soarelui slab timpuriu ar putea fi reconciliat, cel puțin parțial, dacă Marte ar fi avut căldură geotermală în trecutul său”, a subliniat Lujendra Ojha.

Posibilitatea ca planeta să se încălzească din interior, menținând apele subterane lichide pe termen lung, nu este o noțiune nouă

Chiar și în zilele noastre, Marte este un loc foarte rece, primind doar 43% din fluxul solar pe care îl primește Pământul. Temperatura sa medie este mult mai scăzută decât cea a Terrei, – 63 grade Celsius. Bineînțeles, asta reprezintă doar media. Temperaturile variază și ajung cu mult peste punctul de topire a apei, la aproape 30 de grade Celsius, deși, din cauza presiunii atmosferice scăzute, gheața trece mai degrabă prin sublimare decât prin topire.

Aici pe Pământ, efectele încălzirii geotermale pot fi observate sub calotele glaciare la latitudini ridicate. Descompunerea radioactivă a elementelor, precum uraniu, potasiu și thoriu, din scoarța planetei generează căldura care se propagă și trece prin suprafață. Atunci când calota glaciară este îndeajuns de groasă poate împiedica eliberarea căldurii, astfel că apar lacurile subglaciare.

Oamenii de știință au găsit dovezi cu privire la vulcanii noroioşi de pe Marte, şi spun că acele bucăţi umede de la suprafață sunt împinse afară din subteran. Apa, desigur, îngheaţă odată ajunsă la suprafață.

Trei noi misiuni pe Marte au fost lansate în iulie anul curent, urmând să ajungă în februarie 2021. Poate că suntem foarte aproape să obținem mai multe răspunsuri, mai spune expertul.

Posibilitatea ca planeta Marte să se fi încălzit din interior nu este o idee nouă, iar alte cercetări cu ajutorul tehnologiei sonar sugerează că apa lichidă este încă prezentă în subteran pe Marte și în ziua de azi. Totuși, oamenii de știință cred că lacurile subterane de pe Planeta Roșie ar fi extrem de sărate, având în vedere că salinitatea scade punctul de îngheț al apei, scrie Science Alert.