Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România se îndreaptă către un declin demografic accentuat în următoarele decenii, arată cea mai recentă lucrare a Institutului Naţional de Statistică (INS), „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”. Lucrarea analizează evoluția populației în trei scenarii distincte – iar toate conduc spre aceeași concluzie: România va avea tot mai puțini locuitori, iar forța de muncă se va reduce semnificativ.
Volumul a fost coordonat de Silviu Vîrva, vicepreşedintele INS, autori fiind Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu şi Maria Streche.
„Trăim o perioadă în care schimbările demografice sunt dificil de anticipat, însă noua publicație oferă o imagine riguroasă asupra evoluției populației României până în 2080”, a expliacat Silviu Vîrva.
Cum sunt construite proiecțiile: trei variante, aceeași direcție descendentă
Sursa foto: Arhiva EVZ
Potrivit INS, populația rezidentă, estimată la 19,036 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025, va scădea cu până la 3,403 milioane până în 2080 în scenariul considerat cel mai probabil, ceea ce înseamnă o diminuare de 17,9%.
INS a realizat analiza pe baza celor mai noi date demografice – populația rezidentă la începutul anului 2025, fertilitatea și structura născuților-vii în 2024, speranța de viață, migrația internă și internațională. Pe această fundație, proiecția a fost împărțită în trei scenarii:
Varianta constantă (reper)
Acest scenariu păstrează neschimbate valorile din 2024, fără modificări în fertilitate, mortalitate sau migrație. Proiecția arată o scădere drastică: populația ar coborî la 14,367 milioane în 2080, adică o pierdere de 4,669 milioane persoane – aproape un sfert din populația actuală.
Documentul INS subliniază că regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est ar fi cele mai afectate, cu scăderi de peste 900.000 de locuitori fiecare. Sud-Vest Oltenia și Nord-Est ar pierde peste jumătate de milion de locuitori.
Structura populației se modifică masiv: ponderea persoanelor în vârstă de muncă scade de la 64,1% la 61,7%, iar proporția vârstnicilor urcă la 25,7%. Raportul de dependență demografică – numărul tinerilor și vârstnicilor raportat la populația adultă – urcă la 62,1%, cu un maxim în Sud-Vest Oltenia.
Varianta medie (cea mai probabilă)
În acest scenariu, fertilitatea crește ușor, iar speranța de viață se îmbunătățește. Chiar și așa, România ar pierde 3,403 milioane de locuitori până în 2080.
Regiunile sudice – Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Sud-Muntenia – ar înregistra cele mai mari scăderi, între –27% și –36%. La polul opus, regiunile Centru, București–Ilfov și Nord-Vest ar avea scăderi mult mai moderate, între –5,5% și –9%.
Ponderea populației de vârstă activă ajunge la 60,4%, iar raportul de dependență demografică urcă la 65,5%.
Varianta optimistă
Scenariul favorabil reduce declinul total la 1,923 milioane de persoane – o scădere de circa 10,1% până în 2080.
Chiar și în această variantă, sudul țării pierde masiv populație: –30,2% în Sud-Vest Oltenia și –27,2% în Sud-Est. În schimb, București–Ilfov ar înregistra o creștere ușoară (+1,4%), la fel și regiunea Centru (+5,8%).
În acest scenariu, însă, raportul de dependență demografică este cel mai ridicat – 77,5% la nivel național.
„Acest volum oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung. Prin această viziune orientată spre viitor putem gestiona mai eficient schimbările sociale care influențează demografia”, a mai spus Silviu Vîrva.
Cum se transformă forța de muncă până în 2080
Sursa foto: Freepik
Declinul populației totale se reflectă direct în scăderea forței de muncă. Populația activă, estimată la aproximativ 8,304 milioane persoane în 2024, va ajunge în 2080 la valori cuprinse între 6,027 milioane și 6,535 milioane persoane. În funcție de scenariu, scăderea variază între –21,3% și –27,4%.
Regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est sunt din nou cele mai afectate, cu pierderi de peste 40% din populația activă, în timp ce București–Ilfov, Nord-Est și Centru au diminuări moderate.
Aceeași tendință se observă și în rândul populației ocupate, care scade de la 7,853 milioane persoane în 2024 la între 5,722 milioane și 6,196 milioane în 2080. Sud-Vest Oltenia pierde până la 45% din populația ocupată, iar Sud-Est până la 40%.
Raportul de dependență economică – numărul persoanelor inactive sau aflate în șomaj raportat la 1.000 de persoane ocupate – crește de la 1.413‰ la niveluri situate între 1.511‰ și 1.762‰.
INS subliniază că scenariul optimist atenuează declinul, dar nu schimbă direcția generală: România își va reduce constant rezervele de forță de muncă, iar diferențele regionale se vor accentua.
Natalitate scăzută, emigrare ridicată. De ce scade populația
Proiecțiile sunt confirmate de evoluțiile recente. Populația rezidentă, după o ușoară revigorare între 2023 și 2024, a revenit pe scădere în 2025, din cauza soldului negativ dintre natalitate și migrație.
În 2024, România a înregistrat doar 142.600 de născuți-vii, echivalentul unei rate a natalității de 7,5 la mia de locuitori. Speranța de viață a fost de 77,08 ani, cu diferențe majore pe sexe: 73,48 ani pentru bărbați și 80,70 pentru femei.
bebelusi / sursa foto: dreamstime.com
Migrația rămâne un factor decisiv. După aderarea la UE, în 2007, România a pierdut un număr record de locuitori: 544.100 de persoane au plecat în acel an, de aproape trei ori mai mulți decât în 2006. Deși emigrarea a scăzut ulterior, un nou vârf a fost înregistrat în 2017 – 242.200 de persoane.
În 2023, emigrarea a atins 239.200 persoane, iar în 2024 a scăzut ușor la 229.200, arată datele provizorii.
Între 2015 și 2025, populația vârstnică a crescut de la 17% la 20,3%, în timp ce populația adultă s-a redus de la 67,5% la 64,1%.
