S-a trecut prea ușor peste operaționalizarea Scutului anti- rachetă de la Deveselu, eveniment ce a avut loc săptămâna trecută, încărcat cu o simbolistică aparte.
Nu este vorba doar de importanța evenimentului în sine pentru securitatea națională a României. Prea multe lucruri nu mai sunt de spus la acest capitol. Scutul plasează România în cel mai favorabil context geostrategic de la Al Doilea Război Mondial încoace, indiferent dacă diverși corupți autohtoni sunt sau nu de acord cu asta. Extrem de interesantă este discuția despre ce oficiali români au refuzat invitația americanilor. Absența președintelui Klaus Iohannis a fost considerată de mulți drept inexplicabilă, la fel cum neparticiparea lui Călin Popescu Tăriceanu a fost văzută drept firească. Președintele Senatului este un anti-american vechi, încă de pe vremea când voia să retragă trupele românești din Irak fără să-i anunțe pe aliații strategici de peste Ocean. În plus, Tăriceanu este unul dintre cei mai vocali avocați ai celor acuzați de fapte de corupție.
Ar fi meritat o discuție mai aprofundată despre o altă absență de marcă, cea a actualului director al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Pentru a nu fi interpretat ca un gest de frondă, ar fi fost normal ca șeful spionilor să explice public de ce a absentat. Fie și prin intermediul unui comunicat de presă scris cu majuscule. Nu de alta, dar securitatea națională a României este un domeniu în care SIE are o contribuție foarte importantă. În plus, parteneriatul strategic cu SUA este esențial sub acest aspect, iar prezența lui MRU ar fi însemnat că și SIE este de acord cu acest lucru.
Mihai Răzvan Ungureanu a preferat să tacă pe acest subiect, părând că relațiile cu americanii sunt foarte reci. Nu cred că de vină a fost programul său încărcat. Inaugurarea bazei de la Deveselu este genul de eveniment anunțat din timp, tocmai pentru ca oficialii să găsească un loc în agendele lor. În orice caz, de la un astfel de eveniment nu se lipsește. MRU a avut însă un scaun rezervat la ceremonie, rămas neocupat, și unii s-ar putea gândi că a contramandat în ultima clipă, că a confirmat prezența, dar nu a putut ajunge. Exclus. Organizatorilor americani le-ar fi luat fix 10 secunde să îi ia cartonașul cu numele său de pe scaun, pentru a nu fi observat de presă, iar MRU să fie pus în situația de a răspunde la întrebarea de ce nu a fost prezent. Sunt convins că americanii i-au lăsat numele pe scaun ca să se știe că a refuzat să participe. În același fel în care au marcat scaunul lui Valeriu Zgonea cu o eșarfă roșie, pentru a transmite că debarcarea acestuia din fruntea Camerei Deputaților este linia roșie peste care SUA nu acceptă să se treacă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pentru a înțelege de ce a lipsit MRU cred că trebuie să ne aducem aminte de declarația Laurei Codruța Kovesi, în care aceasta reproșa SIE că nu a trimis DNA informații despre conturile în care politicienii români și-au ascuns banii furați din România. Șefa DNA n-ar fi făcut o astfel de declarație înainte să se asigure că nu strică vreun joc la nivel înalt. Altfel spus, șefa DNA nu s-ar fi apucat să dea cu pumnul în masa la care se discută interesele strategice ale României.
S-ar putea ca nici SUA să nu fie mulțumite de modul în care SIE, sub conducerea lui Mihai Răzvan Ungureanu, se implică în lupta anticorupție. Nu mă refer la instituție în ansamblu. În SIE sunt oameni și oameni. Unii își fac treaba în mod onest, alții nu. Poate agenții din teren află informații despre banii corupților din străinătate, le dau mai departe, dar mecanismul se gripează undeva la nivelurile superioare.
Să luăm drept exemplu dosarul „Rompetrol”, repus pe tapet de DIICOT. Ar fi fost normal ca SIE să fi contribuit cu informații? Evident. S-a întâmplat asta? Nu avem nicio informație pe această temă. Ce știm este că Guvernul Victor Ponta a renunțat să mai recupereze datoriile „Rompetrol”, compania fiind deja în proprietatea KazMunayGaz. În plus, s-a semnat un memorandum prin care kazahii promiteau investiții de un miliard (moneda nu era precizată- n.red.), care nu a fost însă respectat. A fost aceasta o afacere de corupție protejată informativ de SIE? Cred că asta este o întrebare legitimă, ce așteaptă încă răspuns. S-a întâmplat asta pentru că a fost ofițer acoperit al SIE între 1997- 2001, așa cum acuza Traian Băsescu? Nu vom putea ști asta până ce SIE nu va desecretiza celebra hotărâre de guvern promovată de Teodor Meleșcanu, ce conține numele foștilor ofițeri acoperiți. Declarația Laurei Codruța Kovesi ne spune că anticorupția a ajuns într-un punct extrem de sensibil, că lezează interesele de afaceri ale serviciilor secrete. În noul context, s-ar putea ca unii „patrioți” din servicii să se cam fi săturat de parteneriatul strategic cu americanii.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor
Recomandările noastre
