O delegaţie ONU pentru prevenirea torturii evaluează condiţiile din penitenciarele româneşti

O delegaţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) se află în România începând de marţi până în data de 12 mai pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei.

Subcomitetul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii (SPT) a avut, marţi, o primă întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor, urmând ca în următoarele zile să aibă reuniuni cu reprezentanții altor instituții centrale și să efectueze vizitele care intră în mandatul Subcomitetului.

„În temeiul art. 4 din Legea nr. 109/2009 pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, reprezentanții SPT au acces în orice loc în care persoanele sunt sau ar putea fi private de libertate. În sensul Protocolului, privarea de libertate înseamnă orice formă de detenție sau închisoare ori plasarea unei persoane într-un loc public sau privat de reținere pe care nu îl poate părăsi după voia sa, prin ordin al oricărei autorități judiciare, administrative sau de altă natură”, se arată în comunicatul MJ.

La începutul lunii martie, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, declara că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor.

Singura fotografie cu Sfinxul din Bucegi în 1896. Avea mustață și plete. Transformări uimitoare

Netflix, încă o lovitură cu un nou film. Ingredientele succesului: Dragoste, supraviețuire și o crimă misterioasă

„Guvernul a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puţin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunţa o asemenea decizie pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare şi, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plăteşte 78 de milioane de euro pe an (...) pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt că tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor.

Ministrul Justiţiei a explicat că România pierde procese pe bandă rulantă la CEDO privind condiţiile de detenţie, iar în anul 2015 a fost obligată să plătească 460.000 de euro, în urma plângerilor soluţionate de CEDO.

„Penitenciarele sunt într-o situaţie în care sunt supraaglomerate. Avem numeroase plângeri la CEDO, 75 anul trecut (...) dacă nu mă înşel, în jur de 460.000 de euro plătiţi de statul român celor care s-au adresat CEDO, ceea ce înseamnă o sumă dublă faţă de anul 2014”, a mai spus Prună.